Balanță hidrofil-lipofilă

Variația valorilor HLB în care se observă tipurile de surfactanți corespunzătoare fiecărei valori

Balanța hidrofil-lipofilă (prescurtată HLB, din engleză Hydrophilic-lipophilic balance) pentru un surfactant indică gradul în care acesta este hidrofil sau lipofil. Metodele de calcul ale HLB au fost descrise de Griffin în 1949[1] și în 1954.[2] O altă metodă de calcul a fost sugerată de către Davies în 1957.[3]

Metoda Griffin

Metoda Griffin pentru surfactanți neionici a fost descrisă în 1954, iar formula de calcul este:

H L B = 20 ∗ M h / M {\displaystyle HLB=20*M_{h}/M}

unde M h {\displaystyle M_{h}} este masa moleculară a părții hidrofile a moleculei, iar M {\displaystyle M} este masa moleculară a moleculei. Valorile se încadrează între 0 și 20. O valoare HLB egală cu 0 corespunde unei molecule total lipofile/hidrofobe, iar o valoare egală cu 20 corespunde unei molecule total hidrofile/lipofobe.

Note

  1. ^ Griffin, William C. (), „Classification of Surface-Active Agents by 'HLB'” (PDF), Journal of the Society of Cosmetic Chemists, 1 (5): 311–26 
  2. ^ Griffin, William C. (), „Calculation of HLB Values of Non-Ionic Surfactants” (PDF), Journal of the Society of Cosmetic Chemists, 5 (4): 249–56 
  3. ^ Davies JT (), „A quantitative kinetic theory of emulsion type, I. Physical chemistry of the emulsifying agent” (PDF), Gas/Liquid and Liquid/Liquid Interface, Proceedings of the International Congress of Surface Activity, pp. 426–38, arhivat din original (PDF) la , accesat în  

Vezi și

  • Hidrofilie
  • Lipofilie
 Acest articol din domeniul chimiei este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.