Castrul roman Aizis
| |||||
| Alte denumiri | Aigizis, Aigizidava, Aigis, Aixis, Azizis, Zizis | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| Tip | Castru auxiliar | ||||
| Tip construcție | Zid de piatră | ||||
| Dimensiuni și suprafață | 130 x ? m2[1] | ||||
| Davă preexistentă | Aigizidava? | ||||
| Unitate administrativă | Dacia Apulensis | ||||
| Legături directe cu castrele | (Duleu) • Caput Bubali | ||||
| Cod RAN | 52794.02 | ||||
| Cod LMI | CS-I-m-B-10827.02 | ||||
| Amplasare | 45°29′33″N 21°51′21.88″E ({{PAGENAME}}) / 45.49250°N 21.8560778°E | ||||
| Denumire loc | Dealul Ruieni[2] | ||||
| Localitate | Fârliug | ||||
  Poziția castrului pe harta României | |||||
Modifică text  | |||||
Pe locul unde se găsește în prezent localitatea Fârliug, din județul Caraș-Severin se presupune că, după primul război daco-roman, Traian a transformat cetatea dacică Aigizidava într-un castru roman pe care l-a redenumit în latină Aizis.
Istoric
Prezența unui castru roman aici nu este dovedită arheologic dar este presupusă de cei mai mulți istorici: Gh. Lazarovici, N. Gudea și I Moțu , ș.a. Castrul se înscria pe linia limesului bănățean, care reprezenta o „linie de castre ce funcționează din primul război, având următoarele castre: Arcidava, Surduc (Centum Putei), Berzovia (Berzobis), Fârliug (Aizis), Capul Boului (azi Păltiniș fost Caput Bubali)" . Tot atunci s-au construit și cele două drumuri romane: Lederata - Tibiscum și Dierna - Tibiscum, sau, dacă au fost construite mai înainte, au fost refăcute și mărite.[3]
Scrierea împăratului Marcus Ulpius Traianus (98-117), intitulată Dacica, în care acesta relata campaniile armatei romane în Dacia în anii 101-102 si 105-106, s-a pierdut, din ea păstrându-se o singură propoziție: „inde Berzobi deinde Aizim processimus” (de acolo am înaintat la Berzobis și pe urmă la Aizis),[4] fragment păstrat de grămăticul Priscianus (VI; 13), Ptolemeu (Geografia; IV; 14).[5]
Note
- ^ „Fârliug”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Monografia localității Fârliug, de Pr. Cristian Franț
- ^ Fârliug[nefuncțională]
- ^ Pro-educația. Revistă cu caracter științifică și metodică a cadrelor didactice. Anul I, Numărul II, Aprilie-Iunie 2008[nefuncțională]
- ^ „Davele dacilor”. Arhivat din original la . Accesat în .
Legături externe
- Contribuții epigrafice la istoria creștinismului daco-roman, de Vasile Pârvan
- Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național - Repertoriul Arheologic Național (RAN)[nefuncțională]
- Roman castra from Romania - Google Maps / Earth Arhivat în , la Archive.is
