Chiraleș, Bistrița-Năsăud

Chiraleș
—  sat  —
Biserica evanghelică (monument istoric)
Biserica evanghelică (monument istoric)
Chiraleș se află în România
Chiraleș
Chiraleș
Chiraleș (România)
Poziția geografică
Coordonate: 47°5′16″N 24°18′57″E ({{PAGENAME}}) / 47.08778°N 24.31583°E

Țară România
Județ Bistrița-Năsăud
ComunăLechința

SIRUTA33462

Altitudine300 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total476 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal427107

Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Chiraleș, Bistrița-Năsăud

Chiraleș, mai demult Chiralești (în dialectul săsesc Kirjeles, în germană Kirileis, Kirieleis, Kiriales, în maghiară Kerlés) este un sat în comuna Lechința din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România. În limba română, numele satului provine din formula liturgică Kyrie, eleison (Doamne, îndură-te spre noi - Doamne, miluiește), rostită în cadrul liturghiei în rit latin.

Istoric

Chiraleș în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

Unul dintre evenimentele interesante întâmplate în Chiraleș este Bătălia de la Chiraleș dintre oastea ungară și cea a armatelor reunite ale pecenegilor și românilor[1][2], din anul 1068. Unii autori maghiari susțin că asiaticii ar fi fost cumani sau uzi. Sub comanda lui Osul (sau Oslu), pecenegii și românii au ajuns până la cetatea Biharia pe care au distrus-o. La întoarcerea pe valea Bistriței, pecenegii și românii se grupează pe un deal lângă Chiraleș unde sunt atacați și înfrânți de maghiari. Românii au fost probabil printre arcașii care au fost în primele linii de bătaie; ei erau antrenați de regulă de pecenegi în majoritatea bătăliilor din zona Carpaților. Numele de Chiraleș ar putea fi un derivat al sintagmei grecești Kyrie, eleison[3](„Doamne, miluiește!”) care era la acea vreme folosită și ca strigăt de luptă în armatele creștine din epocă.[4]

Lăcașuri de cult

Pe colina numită în cronici Chersalom au fost ridicate în trecut o biserică de lemn greco-catolică (mutată între timp în Parcul etnografic Romulus Vuia din Cluj-Napoca - Biserica de lemn din Chiraleș) și una reformată, iar apoi un castel înconjurat de o grădină deosebit de frumoasă, în stil italian. Castelul, dărâmat prin 1947, se afla deasupra unei cripte. Cripta, fără pereche în Europa la vremea ei, era formată dintr-un tunel cu 32 brațe, săpat în stâncă, la care s-a lucrat timp de doi ani și jumătate. În această zonă se are în vedere amenajarea unui punct turistic.

Eventualii turiști care circulă pe DJ 151 pot face un scurt popas turistic la marginea satului. Colina pe care s-a dat bătălia este chiar lângă sat, în partea de nord, între sat și râul Șieu. Colina se identifică prin prezența celor 2 biserici.

  • Biserica Evanghelică (str. Principală nr. 215, monument istoric, cod BN-II-m-B-01629, datare: 1907-1908).

Galerie de imagini

  • Biserica de lemn (sec. al XVII-lea, aflată la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj)
    Biserica de lemn (sec. al XVII-lea, aflată la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj)
  • Biserica de lemn (sec. al XVII-lea, interiorul)
    Biserica de lemn (sec. al XVII-lea, interiorul)
  • Râul Lechința la Chiraleș
    Râul Lechința la Chiraleș
  • Monumentul Eroilor
    Monumentul Eroilor
  • Biserica evanghelică (monument istoric)
    Biserica evanghelică (monument istoric)
  • Fosta casă parohială evanghelică
    Fosta casă parohială evanghelică
  • Biserica ortodoxă
    Biserica ortodoxă
  • Biserica ortodoxă (pictura exterioară)
    Biserica ortodoxă (pictura exterioară)

Note

  1. ^ Русскій хронографъ, 2,Хронографъ Западно-Русской редакціи,in PSRL, XXII,2, Petrograd, 1914, p.211
  2. ^ V. Spinei, The Romanians and the Turkik nomads North of The Danube Delta from the Tenth to Mid Thirteen Century, Brill, 2009, p.118
  3. ^ În limba greacă, Κύριε, ελέησον!, transliterat: Kyrie, eleison!, în română Doamne, miluiește!
  4. ^ În Rânduiala Sfintei Liturghii, în ritul latin, există cererea, „Kyrie, eleison.”

Bibliografie

  • Cronica Notarului Anonymus, Faptele Ungurilor, Traducere și comentariu de Paul Lazăr Tonciulescu, Colecția Înțelepciunea Străbunilor, Editura Miracol, București, 1996. ISBN 973-9182-34-8

Vezi și

Legături externe

  • Biserica Evanghelică, Chiraleș Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Dicționar de localități din Transilvania Arhivat în , la Wayback Machine.
  • FOTO: Rămășițele domeniului Bethlen de la Chiraleș mutilate de ingnoranță și uitate de autorități, 13 februarie 2013, Bianca Sara, Adevărul
Control de autoritate


v  d  m
Localități din Transilvania locuite de sași, organizate ecleziastic înainte de adoptarea Reformei religioase
Capituli: localități aparținătoare ecleziastic
Bahnea
Bistrița
——
Băgaciu
Cund · Dârlos · Domald (azi unificat cu Viișoara) · Ernea · Filitenic · Giacăș · Heitur · Idiciu · Laslăul Mic · Măgheruș · Nadeș · Ormeniș · Seleuș · Senereuș · Sântioana · Șmig · Țigmandru · Viișoara · Zagăr
Orăștie
Bălcaciu
Țara Bârsei
——
Sighișoara
Laslea
Nocrich
Pelișor
Mediaș
——
Sebeș
Aciliu · Alămor · Cunța · Localitatea dispărută Gießhübel · Săcel · Săsciori
Reghin
Batoș · Dedrad · Ideciu de Jos · Ideciu de Sus · Petelea · Reghin · Șieuț · Tăuani
Rupea
Șeica
Cincu
Cincșor
Șieu
Teaca
Archiud · Băița · Feisa · Herina · Jimbor · Logig · Lunca · Ocna · Posmuș · Teaca · Uila · Viile Tecii
Cele patru sate
Secașelor sau Șpring
Berghin · Boz · Cergău Mare · Cergău Mic · Drașov · Ghirbom · Gusu · Păuca · Localitatea dispărută Ringelkirch · Roșia de Secaș · Șpring · Ungurei · Vingard
Date preluate din T.Nägler, „Așezarea sașilor în Transilvania”, București, Editura Kriterion, 1992, pg.221, listă aparținând lui G.E.Müller.