Comuna Mehadia, Caraș-Severin
| Mehadia | |
| — comună — | |
 | |
 Mehadia (România) Poziția geografică în România | |
| Coordonate: 44°57′09″N 22°23′03″E ({{PAGENAME}}) / 44.952631°N 22.384203°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Caraș-Severin |
| SIRUTA | 53274 |
| Atestare documentară | 1323 |
| Reședință | Mehadia |
| Componență | |
| Guvernare | |
| - Primar | Grigore-Petru Bardac[*][1] (PRO, octombrie 2020) |
| Suprafață | |
| - Total | 179,4 km² |
| Altitudine | 170 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 3.512 locuitori |
| - Densitate | 23,01 loc./km² |
| Fus orar | UTC+2 |
| Prezență online | |
 | |
Modifică date / text  | |
Mehadia este o comună în județul Caraș-Severin, Banat, România, formată din satele Globurău, Mehadia (reședința), Plugova și Valea Bolvașnița.
Etimologie
Denumirea comunei vine de la expresia latină "Ad Mediam" care înseamnă "la jumătate".
Istorie
Mehadia a fost centrul politic și administrativ al unui district românesc până în veacul al XVI-lea.[2]
Vestigii arheologice
- Castrul Praetorium. Castrul și așezarea civilă se află la 80 km de Caransebeș si 29 km de Orșova. Castrul este așezat la circa 3 km nord de comuna Mehadia si la circa 2 km sud de satul Plugova, pe partea stânga a drumului european E 70. Ruinele lui se află amplasate într-o luncă plană, la sud de râul Bolvașnița si la est de râul Belareca. Conturul castrului se distinge și azi bine pe teren. El are forma unui patrulater ale cărui laturi sunt marcate de un val înalt, care atinge în unele locuri înălțimea de 3–4 m.
Demografie
Componența etnică a comunei Mehadia
Români (88,75%)
Alte etnii (0,43%)
Necunoscută (10,82%)
Componența confesională a comunei Mehadia
Ortodocși (87,27%)
Alte religii (1,57%)
Necunoscută (11,16%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Mehadia se ridică la 3.512 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 4.128 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (88,75%), iar pentru 10,82% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,27%), iar pentru 11,16% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Politică și administrație
Comuna Mehadia este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Grigore-Petru Bardac[*], de la Partidul PRO România, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul PRO România | 6 | |||||||
| Partidul Național Liberal | 6 | |||||||
| Partidul Puterii Umaniste | 1 | |||||||
Personalități
- Nicolae Cena (1844-1922), general
- Gheorghe Domășnean (1868 - 1940), general, primar al orașului Timișoara
Vezi și
- Castrul roman Praetorium (Mehadia)
- Biserica Sfântul Nicolae și Sfântul Proroc Ilie din Mehadia
- Biserica romano-catolică din Mehadia
Note
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă
- ^ Vicențiu Grozescu, Istoria districtelor românești din Banatul timișan, "Familia", nr. 16-31, Oradea, 1890 passim.
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
Bibliografie recomandată
- Băcilă, Ion, Monografia Mehadiei, Editura Marineasa, Timișoara, 1997, ISBN 973-9185-88-6
- Nicolae Danciu Petniceanu, Mehadia - vatră istorică milenară, Editura Gordian, Timișoara, 2007, ISBN 978-973-8902-13-8
Lectură suplimentară
- Mehadia - vatră istorică milenară, Autor colectiv. Redactor coordonator: Nicolae Danciu Petniceanu, Editura Gordian, Timișoara, 2007 - fragmente
- Episcopia Mehadiei din Banatul Severinului, Gheorghe Cotoșman, 1943
Legături externe
- Portal Caransebeș Arhivat în , la Wayback Machine.
- Gheorghe Hogea - Deputatul tău în colegiul 2 Caransebeș Arhivat în , la Wayback Machine.
- Iosif Secășan - Senatorul tău în colegiul 2 Caransebeș Arhivat în , la Wayback Machine.
- hu Ruine donjon și fortificație medievală Arhivat în , la Wayback Machine.
- ro Anuarul Socec al României Mari, 1924-1925 - de la Biblioteca Congresului S.U.A.
- ro Călătorie în Banatul de Severin de Adrian Andrei Rusu
Imagini
-
Mehadia în Harta Iosefină a Banatului, 1769-72 -
Mehadia -
Monumentul eroilor -
Biserica ortodoxă -
Biserica ortodoxă (interior) -
-
Biserica romano-catolică -
Biserica romano-catolică (interior) -
Piatra de mormânt a cronicarului Nicolae Stoica de Hațeg (monument istoric) -
Plugova -
Monumentul eroilor -
Monumentul eroilor (detaliu) -
Biserica ortodoxă -
Școala -
-
-
-
-
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Comuna Mehadia, Caraș-Severin
| ||||||||||||||||
