Didier Decoin

Didier Decoin
Date personale
Născut (79 de ani)[1][2][4][5] Modificați la Wikidata
Boulogne-Billancourt, Franța Modificați la Wikidata
PărințiHenri Decoin[*] Modificați la Wikidata
CopiiJulien Decoin[*][[Julien Decoin (regizor de film francez)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Franța Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Catolică Modificați la Wikidata
Ocupațiescenarist
scriitor
prozator[*]
jurnalist
critic[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză[6][7] Modificați la Wikidata
Opere semnificativeJohn l'Enfer[*][[John l'Enfer |​]]  Modificați la Wikidata
Note
PremiiPremiul Goncourt
prix des libraires[*][[prix des libraires (French book award)|​]][3]  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Didier Decoin (n. , Boulogne-Billancourt, Franța) este un scenarist și scriitor francez, distins cu Premiul Goncourt în 1977.

Biografie

Este fiul cineastului Henri Decoin⁠(d). Și-a început cariera ca jurnalist la France Soir⁠(d), Le Figaro și VOD și la radio Europe 1. În același timp, a început să scrie.

În timp ce își continua activitatea de scriitor, a devenit scenarist de film și televiziune (și a adaptat scenarii pentru televiziune, cum ar fi marile filme de televiziune Mizerabilii, Contele de Monte Cristo, Balzac și Napoleon ).

În 1995, a devenit secretar al Academiei Goncourt.

Bibliografie

Romane

  • Le Procès à l'Amour (Seuil, 1966) (Bourse Del Duca)
  • La Mise au monde (Seuil, 1967)
  • Laurence (Seuil, 1969)
  • Elisabeth ou Dieu seul le sait (Seuil, 1970) (prix des Quatre Jurys)
  • Abraham de Brooklyn (Seuil, 1971) (prix des Libraires)
  • Ceux qui vont s'aimer (Seuil, 1973)
  • Un policeman (Seuil, 1975)
  • John l'Enfer (Seuil, 1977) (Premiul Goncourt)
  • Le bureau des jardins et des étangs' (Stock,2017)
  • La Dernière Nuit (Balland, 1978)
  • L'Enfant de la mer de Chine (Seuil, 1981 )
  • Les Trois vies de Babe Ozouf (Seuil, 1983)
  • Autopsie d'une étoile (Seuil, 1987)
  • Meurtre à l'anglaise (Mercure de France, 1988)
  • La Femme de chambre du Titanic (Seuil, 1991)
  • Docile (Seuil, 1994)
  • La Promeneuse d'oiseaux (Seuil, 1996)
  • La Route de l'aéroport (Fayard, 1997)
  • Louise (Seuil, 1998)
  • Madame Seyerling (Seuil, 2002)
  • Avec vue sur la Mer (Nil Editions, 2005), Prix du Cotentin 2005, Prix Livre & Mer Henri-Queffélec 2006
  • Henri ou Henry: le roman de mon père (Stock, mai 2006)
  • Est-ce ainsi que les femmes meurent (Grasset, februarie 2009)
  • Le bureau des jardins et des étangs (Stock, 2017)

Eseuri

  • Il fait Dieu (Julliard 1975, Fayard 1997)
  • La Nuit de l'été (cu film de JC Brialy, Balland 1979)
  • La Bible racontée aux enfants (Calmann-Levy)
  • Il était une joie. . . Andersen (Ramsay, 1982)
  • Béatrice en enfer (Lieu Commun, 1984)
  • L'Enfant de Nazareth (cu Marie-Hélène About, Nouvelle Cité, 1989)
  • Elisabeth Catez ou l'Obsession de Dieu (Balland, 1991), Prix de littérature religieuse 1992
  • Lewis și Alice (Laffont, 1992)
  • Jésus, le Dieu qui riait (Stock, 1999)
  • „Dictionnaire amoureux de la Bible”

Lucrări în colaborare

  • La Hague, cu Natacha Hochman (fotografie) (Isoète, 1991)
  • Cherbourg, cu Natacha Hochman (fotografie) (Isoète, 1992)
  • Presqu'île de lumière, cu Patrick Courault (fotografie) (Isoète, 1996)
  • Sentinelles de lumière, cu Jean-Marc Coudour (fotografie) (Desclée de Brouwer, 1997)

Scenarii

  • La Merveilleuse Visite (dir. Marcel Carné, 1973)
  • La Bible (dir. Marcel Carné, 1976)
  • I... de la Icar (dir. Henri Verneuil, 1979)
  • L'Indic (dir. Serge Leroy, 1983)
  • De guerre lasse (dir. Robert Enrico, 1987)
  • Un bon petit diable (dir. Jean-Claude Brialy )
  • L'homme voilé⁠(d) (dir. Maroun Bagdadi, 1987)
  • Mașină de dans⁠(d) (dir. Gilles Béhat, 1990)
  • Din viață (dir. Maroun Bagdadi, 1991)
  • Des feux mal éteints (dir. Serge Moati, 1994)
  • Jakob mincinosul (dir. Peter Kassovitz, 1999)
  • Contele de Monte Cristo (dir. Josée Dayan, 1999, miniserie TV)
  • Balzac (dir. Josée Dayan, 1999, miniserie TV)
  • Le Roi danse⁠(d) (dir. Gérard Corbiau (2000)
  • Les Misérables (dir. Josée Dayan, 2000, miniserie TV)

Note

  1. ^ a b „Didier Decoin”, Internet Movie Database, accesat în  
  2. ^ a b Didier Decoin, SNAC, accesat în  
  3. ^ https://prix-des-libraires.fr/2018/01/12/petit-historique-des-laureats-du-prix-de-1955-a-2016/  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  4. ^ a b Didier Decoin, The Fine Art Archive 
  5. ^ a b Didier Decoin, GeneaStar 
  6. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  7. ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

Legături externe


v  d  m
Premiul Goncourt

1903 - Nau  • 1904 - Frapié  • 1905 - Farrère  • 1906 - Jérôme și Jean Tharaud  • 1907 - Moselly  • 1908 - Miomandre  • 1909 - Leblond  • 1910 - Pergaud  • 1911 - Châteaubriant  • 1912 - Savignon  • 1913 - Elder  • 1914 - Bertrand  • 1915 - Benjamin  • 1916 - Barbusse  • 1917 - Malherbe  • 1918 - Duhamel  • 1919 - Proust  • 1920 - Pérochon  • 1921 - Maran  • 1922 - Béraud  • 1923 - Fabre  • 1924 - Sandre  • 1925 - Genevoix  • 1926 - Deberly  • 1927 - Bedel  • 1928 - Constantin-Weyer  • 1929 - Arland  • 1930 - Fauconnier  • 1931 - Fayard  • 1932 - Mazeline  • 1933 - Malraux  • 1934 - Vercel  • 1935 - Peyré  • 1936 - Ven Der Meersch  • 1937 - Plisnier  • 1938 - Troyan  • 1939 - Hériat  • 1940 - Ambrière  • 1941 - Pourrat  • 1942 - Bernard  • 1943 - Grout  • 1944 - Triolet  • 1945 - Bory  • 1946 - Gautier  • 1947 - Curtis  • 1948 - Druon  • 1949 - Merle  • 1950 - Colin  • 1951 - Gracq  • 1952 - Beck  • 1953 - Gascar  • 1954 - de Beauvoir  • 1955 - Ikor  • 1956 - Gary  • 1957 - Vailland  • 1958 - Walder  • 1959 - Schwarz-Bart  • 1960 - Horia  • 1961 - Cau  • 1962 - Langfus  • 1963 - Lanoux  • 1964 - Conchon  • 1965 - J. Borel  • 1966 - Charles-Roux  • 1967 - de Mandiargues  • 1968 - Clavel  • 1969 - Marceau  • 1970 - Tournier  • 1971 - Laurent  • 1972 - Carrière  • 1973 - Chessex  • 1974 - Lainé  • 1975 - Ajar (Gary)  • 1976 - Grainville  • 1977 - Decoin  • 1978 - Modiano  • 1979 - Maillet  • 1980 - Navarre  • 1981 - Lucien Bodard  • 1982 - Fernandez  • 1983 - Tristan  • 1984 - Duras  • 1985 - Queffelc  • 1986 - Host  • 1987 - Ben Jalloun  • 1988 - Orsenna  • 1989 - Vautrin  • 1990 - Rouaud  • 1991 - Combescot  • 1992 - Chamoiseau  • 1993 - Maalouf  • 1994 - Van Cauwelaert  • 1995 - Makine  • 1996 - Roze  • 1997 - Rambaud  • 1998 - Constant  • 1999 - Echenoz  • 2000 - Schuhl  • 2001 - Rufin  • 2002 - Quignard  • 2003 - Amette  • 2004 - Gaudé  • 2005 - Weyergans  • 2006 - Littell  • 2007 - Leroy  • 2008 - Rahimi  • 2009 - NDiaye  • 2010 - Houellebecq  • 2011 - Jenni  • 2012 - Ferrari  • 2013 - Lemaitre  • 2014 - Salvayre  • 2015 - Énard  • 2016 - Slimani  • 2017 - Vuillard  • 2018 - Mathieu  • 2019 - Dubois  • 2020 - Le Tellier  • 2021 - Sarr  • 2022 - Giraud  • 2023 - Andrea  •


Control de autoritate