Drapelul Cubei

Drapelul Cubei a fost prima dată adoptat la 11 aprilie 1869 de către Asamblea de Guáimaro, a fost rearborat la 20 mai 1902, urmând independenței acestei țări, care fusese fostă coloniei a Spaniei și apoi teritoriu al Statelor Unite ale Americii și există în uz până astăzi, absolut neschimbat din 21 aprilie 1906, când a fost consfințit prin decret de către întâiul președinte al Cubei, Tomás Estrada Palma.

Istorie

Originile steagului Cubei datează din 1849, când diferite mișcări de liberare ale Cubei față de stăpânirea spaniolă au prins consistență, mai ales printre exilații cubanezi din Statele Unite. Exilații cubanezi ai mișcării anti-spaniole, sub conducerea lui Narciso López, au adoptat un steag al cărui design fusese sugerat de poetul Miguel Teurbe Tolón. Desenul acestuia conținea trei benzii albastre orizontale simbolizând marea ce înconjoară insula, reprezentate alternativ cu două benzi albe simbolizând puritatea luptei pentru independență. Triunghiul roșu semnifică sângele vărsat pentru eliberarea națiunii, iar pentagonul stelat alb de pe fond roșu semnifică independența propriu-zisă. Steagul a fost folosit efectiv de către López în bătălia de la Cárdenas, din 1850 și Playitas, din 1851. Deși Lopez nu a fost victorios, aceste două evenimente au fost primele în care actualul steag al Cubei a fost folosit.

Utilizări

În luni aprilie a anului 1869, steagul folosit de Narciso Lopez au fost desemnat ca simbol național de către Congresul organizației pentru eliberarea Cubei, Republica Cuba la arme. Între 1 ianuarie 1899 și 20 mai 1902, când Cuba fusese teritoriu al Statelor Unite ale Americii, ca urmare al războiului americano-spaniol, steagul SUA a fluturat deasupra insulei. După 20 mai 1902, steagul național al țării a fost arborat pretutindeni ca un simbol al independenței și suveranității țării.

În ciuda controlului politic și al dominației severe economice a SUA între 1902 și 1959, steagul Cubei a continuat să fluture deasupra insulei. În timpul Revoluției cubaneze, dar și apoi, până azi, destinația și modelul steagului național au rămas neschimbate. În timpul Revoluției cubaneze, mișcarea politică și armată a viitorului președintelui cubanez Fidel Castro Ruz, Mișcarea 26 Iulie, a creat un steag al partidului care este bazat pe steagul național cubanez.

Vezi și

• Steagul Puerto Rico a fost influențat de steagul Cubei, doar culorile sunt oarecumva inversate și proporțiile drapelului sunt 3:2.

• Steagul Filipinelor a fost, de asemenea, influențat de steagul cubanez, analog cum Revoluția din Filipine a fost inspirată, până la un anumit punct, de Revoluția cubaneză.

• Steagul mișcării de independență al Cataloniei față de Spania, numit și "Steagul stelei singuratice" sau Estelada, a fost evident inspirat de steagul Cubei, mai ales că mulți catalonezi, care erau rezidenți cubanezi în timpul Revoluției cubaneze, sunt cei care au creat un "steag de luptă" catalan prin adăugarea unui triunghi albastru cu o stea albă pe steagul deja existent al Cataloniei.

Istoria steagului cubanez

• 
  Steagul Crucii Burgundiei (1521–1843)
• 
  Steagul Americii Latine (1843–1873; 1874–1898)
• 
  Steagul Primei Republici Spaniole (1873–1874)
• 
  Steagul Céspedes în războiul de zece ani (1868–1878)
• 
  Steagul Primei Republici Cuba (1902–1906; 1909–1959)^[1]
• 
  Steagul Mișcării 26 iulie
• 
• 
  Bannerul primului ministru al Cubei (1959–1976)
• 
  Standardul președintelui Cubei
• 
  Steagul guvernului militar al Statelor Unite în Cuba (1898-1902; 1906–1909)

Legături externe

• en Cuba pe Flags of the World
• en Cuba Flags — O prezentare istorică în detaliu a steagurilor și emplemelor Cubei

	Subiecte Cuba — Cubanezi — Limba spaniolă v • d • m
	Apărare  • Așezări  • Capitala  • Climă  • Conducători  • Cultură  • Demografie Economie  • Educație  • Faună  • Floră  • Geografie  • Hidrografie  • Istorie  • Orașe  • Politică Sănătate  • Sport  • Steag  • Stemă  • Subdiviziuni  • Turism  • • Cioturi  • • Formate  • • Imagini  • • Portal

v • d • m Drapelele Americii de Nord Țări independente Antigua și Barbuda · Bahamas · Barbados · Belize · Canada · Costa Rica · Cuba · Dominica · Republica Dominicană · El Salvador · Grenada · Guatemala · Haiti · Honduras · Jamaica · Mexic · Nicaragua · Panama1 · Sfântul Cristofor și Nevis · Sfânta Lucia · Sfântul Vicențiu și Grenadine · Trinidad și Tobago2 · Statele Unite ale Americii Teritorii și regiuni nesuverane Anguilla · Aruba2 · Bermuda · Bonaire2 · Insulele Cayman · Curaçao2 · Groenlanda · Guadelupa · Martinica · Montserrat · Puerto Rico · Saba · Saint Barthélemy · Saint Martin · Saint Pierre și Miquelon · Sint Maarten · Insulele Turks și Caicos · Insulele Virgine Americane · Insulele Virgine Britanice 1 Stat transcontinental  · 2 Din punct de vedere geografic sud-american, dar din punct de vedere istoric este considerat nord-american Formate pe subiecte: Africa  · America de Nord  · America de Sud  · Asia  · Europa  · Oceania