| Hyperion |
| Zeul aștrilor |
| Civilizația | greacă |
|---|
| Rol | zeul cerului |
|---|
| Căsătorit cu | Theia |
|---|
| Urmași | Helios, Selena, Eos |
|---|
| Tată | Uranus |
|---|
| Mamă | Geea |
|---|
| Bunic | Haos[1] 
Haos |
|---|
| Frați | Oceanus, Coeus, Crius, Iapetus și Cronos; Titanide: Theia, Rhea, Themis, Mnemosyne, Phoebe și Tethys; Ciclopii: Brontes, Steropes și Arges etc |
|---|
Modifică date / text  |
Hyperion (limba greacă: Ὑπερίων, cel mai probabil din ὑπὲρ ἰών - cel ce se mișcă deasupra) este unul dintre cei șase titani, fiul lui Uranus și al Geei.
Mitologie
Fiul lui Uranus și al Gaiei, acesta se căsători cu Theia, sau, în alte versiuni, cu Eurifassa[2] sau Ethra.[3] Este unul dintre titani, considerat tatăl tuturor aștrilor, dar uneori Hyperion era identificat cu soarele însuși. Cel mai adesea, era socotit tatăl lui Helios (Soarele) și a zeițelor Eos (Dimineața) și Selene (Luna).[4][2]Un mit mai pragmatic, citat de Diodor din Sicilia, spune că Hyperion "a descoperit mișcarea soarelui, a lunii și a celorlalte astre", împărtășind aceste cunoștințe de observație obiectivă și celorlalți oameni. După Hesiod, Hyperion, divinitate simbolică, era fiul Cerului, tatăl Soarelui și al Lunii, un titan ucis din invidie de alți titani. După Homer, Hyperion este Soarele însuși.[3]
Hyperion a fost unul dintre cei patru titani care îl ținu pe tatăl lor în timp ce Cronos îl castră.[5] După războiul cu titanii, acesta a fost încuiat în Tartar alături de ceilalți titani.[3]
Genealogie
Referințe și note
- ^ titanomahie[*] Verificați valoarea
|titlelink= (ajutor) - ^ a b Imnul Homeric 31 către Helios
- ^ a b c en Hyperion, cu referințe pe theoi.com
- ^ Hesiod, Teogonia v. 371
- ^ Pseudo-Apollodorus, Bibliotheca 1. 2 - 3
Bibliografie
- Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, București, Albatros, 1995
- Anca Balaci, Mic dicționar de mitologie greacă si romană, Editura Mondero, București, 1992, ISBN 973-9004-09-2
- George Lăzărescu, Dicționar de mitologie, Casa Editorială Odeon, București, 1992, ISBN 973-9008-28-3
- N. A. Kun, Legendele și miturile Greciei Antice, Editura Lider, București, 2003, ISBN 973-629-035-2
Vezi și
Legături externe
