Leopold I al Sfântului Imperiu Roman
| Leopold I | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3][4]  Viena, Monarhia Habsburgică[5] |
| Decedat | (64 de ani)[1][2][3][4] Viena, Monarhia Habsburgică[6] |
| Înmormântat | Cripta Capucinilor din Viena |
| Părinți | Ferdinand al III-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman Maria Anna a Spaniei |
| Frați și surori | Mariana de Austria Arhiducesa Maria Anna Josepha de Austria Eleonora Maria Josefa de Austria Ferdinand al IV-lea, Rege al Romanilor Carol Iosif al Austriei[*] |
| Căsătorit cu | Claudia Felicitas de Austria (–)[7] Eleonora Magdalena de Neuburg (din ) Margarita Teresa de Spania (–) |
| Copii | Maria Antonia de Austria Iosif I, Împărat al Sfântului Imperiu Roman[8] Arhiducesa Maria Elisabeta de Austria Arhiducele Leopold Joseph de Austria[*][9] Maria Anna de Austria Maria Theresa de Austria Carol al VI-lea, Împărat al Sfântului Imperiu Roman[8] Maria Magdalena de Austria Ferdinand Wenzel von Habsburg[*][[Ferdinand Wenzel von Habsburg ((1667-1668))|]][9] Johann Leopold von Habsburg[*][[Johann Leopold von Habsburg ((1670-1670))|]][9] ...încă 6 |
| Religie | Biserica Catolică |
| Ocupație | monarh compozitor |
| Locul desfășurării activității | Viena (–)[10] |
| Limbi vorbite | limba germană[11] limba latină limba spaniolă limba italiană |
| Apartenență nobiliară | |
| Titluri | conte |
| Familie nobiliară | Casa de Habsburg |
| Împărat al Sfântului Imperiu Roman | |
| Domnie | 18 iulie 1658 – 5 mai 1705 |
| Încoronare | 1 august 1658, Frankfurt |
| Predecesor | Ferdinand al III-lea |
| Succesor | Iosif I |
| Rege al Ungariei | |
| Domnie | 1655-5 mai 1705 |
| Încoronare | 27 iunie 1655, Pressburg |
| Predecesor | Ferdinand al IV-lea |
| Succesor | Iosif I |
| Rege al Boemiei | |
| Domnie | 1656-5 mai 1705 |
| Încoronare | 14 septembrie 1656, Praga |
| Predecesor | Ferdinand al IV-lea |
| Succesor | Iosif I |
| Rege al Croației; Arhiduce de Austria | |
| Domnie | 2 aprilie 1657– 5 mai 1705 |
| Predecesor | Ferdinand al III-lea |
| Succesor | Iosif I |
| Semnătură | |
 | |
Modifică date / text  | |
Leopold I (n. 9 iunie 1640, Viena – d. 5 mai 1705, Viena) aparținând Casei de Habsburg a fost împărat al Sfântului Imperiu Roman între 1658–1705. A fost de asemenea rege al Ungariei, Boemiei, Croației etc.[12][13]
Leopold este cunoscut de asemenea și prin conflictele sale cu Franța, prin Războiul de nouă ani și Războiul Spaniol de Succesiune. În acesta din urmă, el a sperat să pună în aplicare Tratatul celei de-a doua partiții, care dădea scaunul de domnie al Regatului Spaniei fiului său, Arhiducele Carol. Leopold a condus războiul extrem de bine, monarhia habsburgică obținând victorii decisive la Schellenberg și Blenheim. Ulterior morții sale, survenită în 1705, tronul a revenit fiului său cel mai mare, Iosif I, Împărat al Sfântului Imperiu Roman.
Originea și studiile
A fost al doilea fiu al împăratului Ferdinand al III-lea și al Mariei Anna de Spania (fiica lui Filip al III-lea al Spaniei și a Margaretei de Austria).
A fost bunicul împărătesei Maria Terezia.
A fost educat și format pentru a urma o carieră bisericească, dar în urma decesului fratelui său mai mare, a devenit moștenitor al tronului.
Cariera politică
În 1655 a fost ales rege al Ungariei, în 1656 rege al Boemiei, în 1657 rege al Croației și în iulie 1658, la mai mult de un an de la decesul tatălui său, a fost ales împărat romano-german la Frankfurt, în ciuda intrigilor cardinalului francez Jules Mazarin care dorea să îl impună pe tronul imperial pe Ferdinand Maria, prinț elector de Bavaria, pentru a opri ascensiunea Habsburgilor.
Politica ecleziastică
Împăratul Leopold I a acordat privilegii deopotrivă creștinilor uniți cu Roma (așa numitele diplome leopoldine), cât și ortodocșilor. Aceștia din urmă au primit dreptul de liberă alegere a mitropolitului, precum și dreptul de a avea mai multe episcopii. În baza așa numitelor privilegii ilirice emigranții sârbi în frunte cu patriarhul Arsenie al III-lea Crnojevic au părăsit teritoriul aflat sub stăpânire otomană și s-au așezat în ținutul Sirmiei, administrat de austrieci. Pe baza privilegiilor leopoldine sediul mitropoliei ortodocșilor sârbi a fost mutat anul 1713 de la Krusedol la Carloviț.[14]
Note
- ^ a b „Leopold I, Împărat al Sfântului Imperiu Roman”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ a b Leopold I, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ a b Leopold I, Holy Roman Emperor, SNAC, accesat în
- ^ a b Leopold Habsburg, Find a Grave, accesat în
- ^ „Leopold I, Împărat al Sfântului Imperiu Roman”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ „Leopold I, Împărat al Sfântului Imperiu Roman”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ https://data.matricula-online.eu/de/oesterreich/wien/01-hofburgpfarre/01%252C2-02/?pg=5 Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b Union List of Artist Names, , accesat în
- ^ a b c The Peerage
- ^ RKDartists, accesat în
- ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|]] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ Titulatura completă, în facsimil (în latină)
- ^ Titulatura în facsimil (în germană)
- ^ de Tischler, Ulrike (). Die habsburgische Politik gegenüber den Serben und Montenegrinern. München: Oldenbourg. ISBN 978-3-486-56525-6. Pag. 294
Vezi și
| ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
| Control de autoritate |
|  |
|---|
