Săliște

Pentru alte sensuri, vedeți Săliște (dezambiguizare).
Săliște
Großendorf
Szelistye
—  oraș  —
Primăria orașului
Primăria orașului
Stemă
Stemă
Săliște se află în România
Săliște
Săliște
Săliște (România)
Localizarea orașului pe harta României
Săliște se află în Județul Sibiu
Săliște
Săliște
Săliște (Județul Sibiu)
Localizarea orașului pe harta județului Sibiu
Coordonate: 45°47′39″N 23°53′11″E ({{PAGENAME}}) / 45.79417°N 23.88639°E

Țară România
Județ Sibiu

SIRUTA145499
Atestare documentară1354
Oraș2004

ReședințăSăliște[*]
Componență
Săliște[*]
Aciliu
Amnaș
Crinț
Fântânele
Galeș
Mag
Săcel
Sibiel
Vale

Guvernare
 - PrimarHorațiu-Dumitru Răcuciu[*][1][2] (PNL, )

Suprafață
 - Total226,78 km²

Populație (2021)
 - Total5.710 locuitori
 - Densitate25,49 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal557225

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului
Localizarea în cadrul județului
Săliște în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773. (Click pentru imagine interactivă)
Săliște în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.
(Click pentru imagine interactivă)
Săliște în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773.
(Click pentru imagine interactivă)
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Săliște, în limba latină Magna Villa Valachicalis (marele sat al românilor), (în dialectul săsesc Selischte, în germană Großdorf, Grossdorf, Langendorf, Langesdorf, în maghiară Szelistye) este un oraș în județul Sibiu, Transilvania, România, format din localitățile componente Aciliu, Amnaș, Crinț, Fântânele, Galeș, Mag, Săcel, Săliște (reședința), Sibiel și Vale. A fost declarat oraș în 2003. O instituție foarte importantă a orașului, alături de conducerea acestuia și de biserică a fost și este școala.

Școala din Săliște este atestată documentar din anul 1616, dar există certitudini că a existat înainte de această dată. A funcționat, ca toate școlile de bucoavnă, pe lângă biserică, sub aripa căreia s-a dezvoltat și în secolele ce au urmat. A fost apoi școală confesională, școală normală capitală cu patru clase, cu drept de a elibera diplome (1865), având un rol central în promovarea culturii și păstrarea limbii române în această parte a Ardealului. Atunci când biserica nu a mai fost suficient de încăpătoare pentru toți copiii ce doreau să învețe carte, s-au închiriat case din sat pentru școală, sau chiar casa învățătorului era folosită în acest scop. Apoi a urmat construcția localurilor de școală, adevărate ctitorii, în 1821, 1863, 1870, 1888, 1903, 1926, 2008. Cele două localuri de școală, "Școala de sus" și "Școala de jos" , asupra cărora s-a lucrat aproape două secole, au săli de clasă spațioase, dar mai ales trebuie vizitată Sala festivă a școlii, construită în 1903, care impresionează prin decorațiunile interioare inspirate din sălile de spectacole vieneze. Azi, școala din Săliște se numește Liceul Tehnologic "Ioan Lupaș", cu profil economic; este unitate școlară cu personalitate juridică, având elevi de la vârsta preșcolară până în clasa a XII-a, din Săliște și din toate satele și comunele din Mărginimea Sibiului.

Etimologie

Istoricul Nicolae Densusianu precizează astfel această etimologie: «Acestor tătari vechi, li se atribuie: 1 diferitele resturi de olării primitive (neolitice), ce se găsesc pe teritoriul țării; 2 mormintele cu pietre mari, nelucrate; 3 chiliile săpate prin stânci; 3 cetățile vechi de pământ și de zid; 4 fântânile și conductele de apă ce se descoperă prin ruinele acestor fortificații; 5 cărămizile groase, scoase de țărani cu plugurile de pe câmpurile de arătură; 6 caldarâmurile sau drumurile împietrite; 7 movilele cele mari ce se întind în șiruri lungi către Dunăre și către părțile de jos ale Moldovei; 8 un număr însemnat de sate pustiite, pe unde se găsesc resturi de construcții antice, care se numesc seliștile tătărești.»[14]

Demografie



Componența etnică a orașului Săliște

     Români (87,62%)

     Romi (1,7%)

     Alte etnii (0,42%)

     Necunoscută (10,26%)




Componența confesională a orașului Săliște

     Ortodocși (87,34%)

     Alte religii (1,93%)

     Necunoscută (10,74%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația orașului Săliște se ridică la 5.710 locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 5.421 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (87,62%), cu o minoritate de romi (1,7%), iar pentru 10,26% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (87,34%), iar pentru 10,74% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

Politică și administrație

Orașul Săliște este administrat de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, Horațiu-Dumitru Răcuciu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal10          
Partidul Mișcarea Populară3          
Partidul Social Democrat2          

Obiective turistice și monumente

Gravură de Albert Reich, 1916
  • Muzeul de icoane pe sticlă Pr. Zosim Oancea din Sibiel - cuprinde cea mai mare colecție de icoane pe sticlă din Ardeal (sec. XVIII-XIX).
  • Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Troița este amplasată în Piața Eroilor din Săliște și a fost dezvelită în anul 1933. Monumentul este realizat din lemn și are o înălțime de 4 m, fiind ridicat din inițiativa “Societății Cultul Eroilor”. Pe fațada Troiței se află următorul înscris: „Ridicată în al treilea an al domniei M.S. Regelui Carol al II-lea, pentru cinstirea eroilor întregirii neamului“.
  • Biserica Eroilor din Foltea-Săliște a fost ridicată între anii 1922-1923, din inițiativa Mitropolitului Ardealului Dr. N. Bălan, la stăruințele Protopopului Dr. D. Bacia și inginerilor D. Marcu, Ilie Martin, precum și ale epitropului D. Ghiboiajin, folosindu-se donațiile locuitorilor Săliștei. Biserica este realizată din piatră și lemn, iar în interior este decorată cu icoane și picturi murale. În lăcașul de cult sunt înscrise numele a 25 eroi români căzuți pe frontul austriac, între anii 1914-1919, precum și numele a 32 eroi români, căzuți pe frontul român, între anii 1916-1919.
  • Muzeul Parohial sau Muzeul Protopopiatului, unde sunt adăpostite obiecte de cult, tablouri și cărți.[7]

Monumente istorice

Vezi și

Personalități

  • Dr.Ioan Lupaș, protopop, profesor universitar, istoric, academician.
  • Dr.Onisifor Ghibu, profesor de pedagogie, academician.
  • Dumitru Roșca, filozof, profesor universitar, academician.
  • Mircea Desideriu Banciu, chimist, academician.
  • Nicolae Vulcu (1870 - 1941), deputat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia 1918
  • Axente Banciu (1875-1959), profesor, publicist, membru al Academiei Române.
  • Dionisie Romano (1806-1873), episcop, cărturar, traducător, academician.
  • Ilie Șteflea (1887-1946), a fost un general și politician român, Șef al Marelui Stat Major în perioada 20 ianuarie 1942 - 23 august 1944, care a luptat în cele două războaie mondiale. A fost arestat la data de 11 octombrie 1944, sub învinuirea de a fi fost omul mareșalului Ion Antonescu. A fost trecut în rezervă la data de 10 februarie 1945, fiind acuzat că a contribuit, în funcția pe care o deținuse, la dezastrul țării și al armatei. A murit la data de 21 mai 1946, în domiciliul său din București.
  • Ioan Moga (1902 - 1950), profesor universitar, istoric;
  • Dr.Ing.Ec. Ioan Popa-Popoiu (n. 1920 la Fântânele - d. 2005 în Erlangen, Germania), doctor în economie, fost director economic la firma Siemens AG din orașul Erlangen.
  • Nicolae Peligrad (1924-2002), absolvent al Politehnicii din Timișoara, doctor inginer, cercetător principal gradul I la Institutul de Cercetare si Proiectare Utilaj Petrolier (IPCUP) Bucuresti/Ploiesti, autor de monografii, profesor si inventator (inventatorul primului convertizor hidraulic, brevetat, dezvoltat si produs integral in România anilor '60 - '70 competitiv cu produse similare produse de firme renumite cum ar fi Caterpillar - USA, Voith AG - Germania sau ABB -Elvetia).

Primarii orașului

  • 1992 - 1996 - Hanzu Ilie, independent
  • 1996[8] - 2000 - Cazan Mihai-Eftimie, de la USD
  • 2000[9] - 2004 - Băilă Dumitru Damian, de la PSDR
  • 2004[10] - 2008 - Banciu Teodor Dumitru, de la PNL
  • 2008[11] - 2012 - Banciu Teodor-Dumitru, de la PNL
  • 2012[12] - 2016 - Horațiu-Dumitru Răcuciu, de la PDL
  • 2016[13] - 2020 - Horațiu-Dumitru Răcuciu, de la PNL
  • 2020 - 2024 - Horațiu-Dumitru Răcuciu, de la PNL

Imagini

  • 1826 - Danga pentru vitele din Săliște (vechi)
    1826 - Danga pentru vitele din Săliște (vechi)
  • 1826 - Danga pentru vitele din Săliște (nou)
    1826 - Danga pentru vitele din Săliște (nou)
  • Centrul istoric
    Centrul istoric
  • Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Brata
    Biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Brata
  • Troiță, monument istoric
    Troiță, monument istoric
  • Casă, monument istoric (1881)
    Casă, monument istoric (1881)
  • Bustul lui Nicolae Hențiu, monument istoric
    Bustul lui Nicolae Hențiu, monument istoric
  • Bustul lui Nicolae Hențiu, monument istoric
    Bustul lui Nicolae Hențiu, monument istoric
  • Bustul lui Nicolae Hențiu (inscripție)
    Bustul lui Nicolae Hențiu (inscripție)
  • Săliște (Pârâul Negru)
    Săliște (Pârâul Negru)
  • Pompă manuală pentru stins incendii (1899)
    Pompă manuală pentru stins incendii (1899)
  • Protopopiatul și muzeul parohial Săliște
    Protopopiatul și muzeul parohial Săliște
  • Vila Peligrad (Muzeul Culturii Săliștene)
    Vila Peligrad (Muzeul Culturii Săliștene)
  • Bustul lui Dumitru Peligrad
    Bustul lui Dumitru Peligrad
  • Biserica „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Grui (monument istoric)
    Biserica „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Grui (monument istoric)
  • Biserica „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Grui (1742)
    Biserica „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” din Grui (1742)
  • Casă, monument istoric, Piața Eroilor 2, 1885
    Casă, monument istoric, Piața Eroilor 2, 1885
  • Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Troița este amplasată în Piața Eroilor din Săliște și a fost dezvelită în anul 1933.
    Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial. Troița este amplasată în Piața Eroilor din Săliște și a fost dezvelită în anul 1933.
  • Centrul istoric
    Centrul istoric
  • Centrul istoric
    Centrul istoric
  • Gara
    Gara
  • Popasul Mărginimii
    Popasul Mărginimii

Biserica ortodoxă „Înălțarea Domnului”

Note

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central 
  2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  7. ^ Mărturii ale credinței strămoșești în Transilvania Arhivat în , la Wayback Machine., 1 iulie 2012, Ștefan Mărculeț, Ziarul Lumina, accesat la 28 iulie 2013
  8. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 1996
  9. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2000
  10. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2004
  11. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2008
  12. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2012
  13. ^ Lista primarilor din județul Sibiu la alegerile din anul 2016

[14] DACIA PREISTORICĂ de Nicolae Densușianu cu o prefață de dr. C. I. ISTRATI București ISBN 973-9296-33-5 ARTEMIS Editura semne, pagina 713.

Bibliografie recomandată

  • Moga Ioan, Scrieri istorice, Editura Dacia, Cluj, 1973.
  • Grecu, Victor V. (coord.), Săliștea Sibiului, străveche vatră românească, Editura Astra, Sibiu, 1990.
  • Mișinger, Cornel, Monografia Satului Fântânele (Cacova) din Mărginimea Sibiului, Casa de Presă și Editură Tribuna, Sibiu, 2006, ISBN 973-7749-11-1.
  • Voicu-Vedea, Victor, Părean, Ioan, Mărginimea Sibiului. Ghid de turism rural, Editura Salgo, Sibiu, 2008, ISBN 978-973-88687-7-9.
  • Hanzu Maria, Monografia școlilor din Săliște, Sibiu, Editura Honterus, 2009.
  • Hanzu Ilie, Monografia satului Fântânele (Cacova) din județul Sibiu, Editura Salgo, Sibiu, 2013, ISBN 978-606-8015-78-1.

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Săliște
  • Muzeul de icoane pe sticlă Pr. Zosim Oancea din Sibiel - site oficial
  • Dicționar de localități din Transilvania Arhivat în , la Wayback Machine.


v  d  m
Subdiviziunile administrative ale județului Sibiu
Reședința
Sibiu (147.245 loc.)
Stema judeţului Sibiu
Municipii

Mediaș (47.204 loc.)

Orașe

Agnita (8.732 loc.) · Avrig (12.815 loc.) · Cisnădie (14.282 loc.) · Copșa Mică (5.404 loc.) · Dumbrăveni (7.388 loc.) · Miercurea Sibiului (3.910 loc.) · Ocna Sibiului (3.562 loc.) · Săliște (5.421 loc.) · Tălmaciu (6.905 loc.)

Comune
Sate
Sate din județul Sibiu
v  d  m
Localități care fac parte din Mărginimea Sibiului
Orașe
Sate și comune
v  d  m
Localități care au aparținut până în 1876 de „Scaunul Sibiului”, unitate administrativă componentă a organismului de autoadministrare al sașilor transilvăneni, numit „Șapte Scaune” și care a fost înglobat din 1486 în „Universitatea Săsească
Localități principale
Scaunul filial al Tălmaciului
BoițaRacovițaSebeșu de JosSebeșu de SusTălmaciuTălmăcelTurnu Roșu/Porcești • Plopi (localitate dispărută)
Scaunul filial al Săliștei
Alte domenii
Sursa 1 împarte Scaunul în localități principale, scaune filiale și alte domenii, iar Sursa 2 nu face precizări.
Sursa 2 — T.Nägler în „Așezarea sașilor în Transilvania” menționează localitățile principale, exceptând filialele și alte domenii, listă aparținând lui G.E.Müller.
Sursa 3 — diploma regelui Ladislau al V-lea din 1453 care menționeză satul Plopi (vezi aici) ca aparținător Scaunului filial al Tălmaciului.