Saxa-Gotha-Altenburg

Saxa-Gotha-Altenburg
Ducatul de Saxa-Gotha-Altenburg
Herzogtum Sachsen-Gotha-Altenburg
—  Stat al Sfântului Imperiu Roman
Stat al Confederației Rinului
Stat al Confederației Germane
  —
 – 
DrapelStemă
DrapelStemă
Teritoriile de Saxa-Gotha-Altenburg în cadrul ducatele Ernestine de Thuringia, înainte de 1826
Teritoriile de Saxa-Gotha-Altenburg în cadrul ducatele Ernestine de Thuringia, înainte de 1826
Teritoriile de Saxa-Gotha-Altenburg în cadrul ducatele Ernestine de Thuringia, înainte de 1826
CapitalăGotha
Guvernare
Formă de guvernareprincipat
Istorie
Uniune Saxa-Gotha
    și Saxa-Altenburg
1672
Fondare1680
Împărțire între
    Saxa-Coburg-Saalfeld
    și
    Saxa-Hildburghausen
1826
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Saxa-Gotha-Altenburg (germană Sachsen-Gotha-Altenburg) a fost un ducat condus de ramura Ernestină a Casei de Wettin situat astăzi în Turingia, Germania.

Istorie

Castelul Friedenstein, Gotha

A fost creat în 1672 atunci când Friedrich Wilhelm al III-lea, ultimul duce de Saxa-Altenburg, a murit la vârsta de 14 ani și Ernest cel Pios (care s-a căsătorit cu verișoara lui Friedrich Wilhelm, Elisabeta Sofia) a moștenit cea mai mare parte a teritoriilor sale. După moartea sa în 1675, cei șapte fii ai săi au împărțit moștenirea; fiul ce mare Frederic a rămas cu orașele Gotha și Altenbourg și a devenit primul duce de Saxe-Gotha-Altenbourg.

Frederic servise ca regent în Saxa-Altenburg din 1672 și și-a asumat responsabilitatea pentru guvernare de la bolnavul său tată, doi ani mai târziu. Reședința lui a rămas Castelul Friedenstein din Gotha și de asemenea, un palat baroc la Friedrichswerth. Frederic I a asigurat în mod decisiv averea familiei sale, cu punerea în aplicare a dreptului de primogenitură în 1685. Fiul și succesorul său, Ducele Frederic al II-lea, a obținut dreptul asupra teritoriilor Ernestine după moartea Ducelui Albrecht de Saxa-Coburg în 1699 și a Ducelui Christian de Saxa-Eisenberg în 1707

Saxa-Gotha-Altenburg a rămas unul dintre cele mai puternice ducate Ernestine sub conducerea Ducelui Frederic al III-lea din 1732. El a avut palate și grădini în Gotha reconstruite într-un stil baroc generos și a sprijinit refugiații religioși ai Bisericii Moravia din Neudietendorf. Sora lui Augusta s-a căsătorit cu Prințul Frederic de Wales, în 1736, și primul lor născut, George al III-lea, a fost încoronat rege al Marii Britanii și Irlandei în 1760. Frederic a făcut la curtea sa un centru al Iluminismului (Aufklärung), continuat de fiul și succesorul său, Ernest al II-lea, care a condus din 1772. La îndemnul lui Johann Wolfgang von Goethe, a promovat pictura lui Johann Heinrich Wilhelm Tischbein; de asemenea, el l-a numit pe Franz Xaver von Zach director al Observatorului din Gotha înființat în 1787.

Cu toate acestea, când Ducele August, un admirator fervent al lui Napoleon, și fratele lui Frederic al IV-lea au murit ambii fără moștenitori de sex masculin, Casa de Saxa-Gotha-Altenburg s-a stins în 1825 și au apărut certuri cu privire la succesiune între cele trei linii Ernestine rămase. Ca urmare a unui arbitraj emis de regele Frederic Augustus I al Saxoniei în 1826, ducatele Ernestine au fost rearanjate și Saxa-Gotha-Altenburg a fost din nou împărțită:

După abolirea monarhiilor germane (ca urmare a Revoluției Germane din 1918–1919), toate fostele ducate au devenit parte a statului nou creat Thuringia în 1920.

Duci de Saxa-Gotha-Altenburg

Ducatul a fost împărțit între Ducele de Saxa-Coburg-Saalfeld și Ducele de Saxa-Hildburghausen.


v  d  m
Franța State ale Confederației Rinului (1806–1813)
Rang hotărât de Napoleon
Regate
Mari Ducate
Ducate
Map of the Confederation of the Rhine
State din timpul lui Napoleon
Regate
Mari Ducate
Berg  · Frankfurt 1  · Würzburg
Principate
Aschaffenburg2  · Leyen  · Regensburg2
State pre-existente
Ducate
Anhalt (Bernburg  · Dessau  · Köthen)  · Arenberg  · Mecklenburg-Schwerin  · Mecklenburg-Strelitz  · Oldenburg  · Saxonia (Coburg-Saalfeld  · Gotha-Altenburg  · Hildburghausen  · Meiningen  · Weimar3  · Eisenach3  · Weimar-Eisenach4)
   Principate
Hohenzollern (Hechingen  · Sigmaringen)  · Isenburg-Birstein · Liechtenstein · Lippe-Detmold · Reuss (Ebersdorf  · Greiz  · Lobenstein  · Schleiz)  · Salm5  · Schaumburg-Lippe  · Schwarzburg (Rudolstadt · Sondershausen)  · Waldeck
1 din 1810  · 2 până în 1810 3 până în 1809  · 4 din 1809  · 5 până în 1811
v  d  m
State ale Confederației Germane (1815–1866)
Imperii
Regate
Electorate
Hesse
Mari Ducate
Ducate
Anhalt (Bernburg2  · Dessau2  · Köthen3)  · Braunschweig  · Holstein  · Limburg4  · Nassau  · Lauenburg  · Saxonia (Altenburg5  · Coburg-Saalfeld6  · Coburg-Gotha5  · Gotha-Altenburg6  · Hildburghausen6  · Meiningen)
Principate
Hesse-Homburg · Hohenzollern (Hechingen7  · Sigmaringen7)  · Liechtenstein  · Lippe  · Reuss (Greiz  · Gera)  · Schaumburg-Lippe  · Schwarzburg (Rudolstadt  · Sondershausen)  · Waldeck și Pyrmont
Orașe libere
Alte teritorii
în afara
confederație
Imperiul colonial german  · Uniuni sub Casa de Habsburg (Bucovina  · Croația  · Galiția și Lodomeria  · Ungaria  · Lombardia-Veneția  · Voivodina Sârbească și Banatul Timișan8  · Slavonia9  · Transilvania)  · Uniuni sub Casa de Hanovra (Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei10)  · Uniuni sub Casa de Hohenzollern (Prusia Răsăriteană11  · Neuchâtel12  · Marele Ducat de Posen13  · Provincia Posen14  · Provincia Prusia15  · Prusia de Est11)  · Ocupat: Schleswig16
2 A fuzionat cu Anhalt din 1863  · 3 din 1847  · 4 din 1839  · 5 din 1826  · 6 până în 1826  · 7 până în 1850  · 8 1849–60

 · 9 din 1849  · 10 până în 1837  · 11 până în 1829  · 12 până în 1848/57  · 13 până în 1848  · 14 din 1848  · 15 din 1829  · 16 din 1864

Control de autoritate