Stea binară

Acest articol are nevoie de atenția unui expert în domeniu.
Recrutați unul sau, dacă sunteți în măsură, ajutați chiar dumneavoastră la îmbunătățirea articolului!
Această pagină (secțiune) necesită o verificare.
De verificat: traducerea termenilor de specialitate
Ștergeți eticheta numai după rezolvarea problemelor.
Imagine de la Hubble cu sistemul binar Sirius, în care se vede clar Sirius B (stânga, jos).

O stea binară este un sistem solar constând din două stele aflate pe orbită în jurul centrului comun de masă. Steaua mai strălucitoare este denumită stea primară iar cea de-a doua stea secundară sau stea companion. Cercetările realizate începând cu secolul al XIX-lea sugerează că multe stele fac parte din asemenea sisteme binare sau multiple. Termenul stea dublă se poate folosi sinonim cu cel de stea binară, dar în general, o stea dublă poate fi fie o binară fie o stea optic dublă, două stele fără legătură fizică, dar care de pe Pământ par a fi apropiate. O stea dublă poate fi identificată drept optic dublă în cazul în care componentele sale au mișcări proprii sau viteze radiale suficient de diferite, sau dacă măsurătorile de paralaxă arată că cele două componente sunt la distanțe diferite de Pământ. Majoritatea stelelor duble cunoscute nu au fost identificate nici ca stele binare, nici ca stele optic duble.

Sistemele binare sunt foarte importante în astrofizică deoarece calculul orbitelor lor permite determinarea directă a maselor stelelor componente, care la rândul său permite estimarea altor parametri stelari, cum ar fi raza și densitatea. Aceasta determină și o relație empirică masă-luminozitate din care pot fi estimate masele stelelor individuale.

Stelele binare sunt adesea detectate optic, în care caz se numesc binare vizuale. Numeroase binare vizuale au perioade orbitale lungi de câteva secole sau milenii și deci au orbite incerte sau slab cunoscute. Ele pot fi determinate prin tehnici indirecte, cum ar fi spectroscopia (binare spectroscopice) sau astrometria (binare astrometrice). Dacă o stea binară se întâmplă să orbiteze într-un plan apropiat de linia ce leagă Pământul de ele, componentele lor se vor eclipsa reciproc și vor trece una prin fața alteia.

Dacă cele două componente ale unui sistem binar sunt suficient de apropiate, fiecare poate produce distorsiuni în atmosfera stelară a celeilalte. În unele cazuri, stelele din aceste sisteme pot face schimb de masă, ducând evoluția lor în etape pe care stelele singure nu pot ajunge. Astfel de exemple sunt Algol, Sirius și Cygnus X-1 (dintre care una dintre membre este probabil o gaură neagră). Stelele binare sunt obișnuite ca nuclee ale multor nebuloase planetare, fiind generatoare atât de nove cât și de supernove de tip Ia.

Vezi și

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de stea binară
  • Plantele de pe planetele cu 2-3 sori ar putea fi negre


v  d  m
Stea
Evoluția
Protostea
Nor molecular (Regiune H II· Globulă Bok · Stea T Tauri · Obiect stelar tânăr · Obiect Herbig–Haro · Linia Hayashi · Limita Hayashi · Linia Henyey · Stea Herbig Ae/Be
Clasificare stelară
subpitică (subpitică B) · pitică (albastră · portocalie · roșie · galbenă) · subgigantă · gigantă (albastră · roșie) · gigantă luminoasă · supergigantă (albastră · albă · roșie· galbenă) · hipergigantă (galbenă) · hoinară albastră · scoică · peculiară (Ap · Bariu · Carbon · CH · Mercur-Mangan · Am · tip S) · Technețiu · variabilă (neregulată · semiregulată · Orion) · Steaua Polară (în raport cu Pământul· Stea polară
Rămășite stelare
Stele exotice
Stea Quark · Stea din preoni · Stea Q · Fuzzball · Stea Boson · Gravastar · Stea cu energie neagră · Stea neagră · Stea electroslabă · MECO · Stea de fier
Obiecte substelare
Pitică cenușie · Sub-pitică cenușie · Planetar · Stea neagră cu materie neagră
Structura stelară
Nucleosinteză
Procesul alpha · Procesul triplu-alfa · Lanțul Proton-proton · Helium flash · Ciclul CNO · Arderea carbonului · Arderea neonului · Arderea oxigenului · Arderea siliciului · Procesul S · Procesul R
Proprietăți
Liste
Nume de stele · Masive · Mari· Strălucitoare · Apropiate · Cu sistem solar · Pitice albe · Cronologia descoperirilor în astronomie
Știință învechită
Stea întunecată newtoniană
Alte clasificări
După existența sateliților
Stea dublă (optic · fizic) · Stea multiplă · Sistem planetar
După modul de grupare în spațiu
Diferite stele
Soarele  · Sirius  · Canopus · Arcturus · Vega · Capella · Rigel · Betelgeuse · Altair · Achernar (în ordinea strălucirii pe bolta cereaască)
Alte articole
Clasificarea spectrală Harvard · Asterism · Planetă · Sistem Solar · Quasar · Gravitație · Supraaglomerație · Aglomerație
Formate wiki
Infocaseta Stea · Format:Formate Astronomie
Proiect Astronomie Portal Stea
v  d  m
Exoplanete
Tipuri
Telurice
Planetă de carbon • Planetă fără nucleu • Planetă deșertPlanetă piticăPlanetă de gheață • Planetă de fier • Planetă de lavă • Planetă oceanicăMega-PământSub-PământSuper-Pământ
Gazoase
Jupiter excentric • Pitică gazoasă • Planetă de heliuJupiter fierbinteNeptun fierbinteGigant de gheață • Mini-Neptun • Super-Neptun • Super-Jupiter • Jupiter ultra-fierbinteNeptun ultra-fierbinte
Alte tipuri
Pitică cenușiePlanetă chtoniană • Planetă circumbinară • Planetă dublă • Planetă ochi globular • Planetă gigant • Mesoplanetă • PlanetezimalProtoplanetă • Planetă pulsar • Pitică sub-cenușie • Sub-Neptun • Pitică ultra-rece
Sisteme
Stea binară • Planetă extragalactică • Satelit extrasolar • Sistem planetarPlanetă interstelară • Planetă troian
Liste și
planete
Lista stelelor cu sistem planetarLista exoplanetelor descoperite cu telescopul spațial Kepler • Listă de exoplanete neconfirmate • 51 Pegasi b • PSR B1257+12 B • PSR B1257+12 C • HD 209458 bGliese 581bIota Draconis bHIP 13044 bKapteyn bKepler-10 b
Locuibilitate
Alte
Convenția de denumire a exoplanetelor • Planetă extragalactică • Planete în science fiction • Clasificarea Sudarsky
WikiProjectProiect · PortalPortal
Control de autoritate
  • BNF: cb11969477z (data)
  • GND: 4150454-9
  • LCCN: sh85127456
  • NDL: 00575138
  • NKC: ph114377