Tariq Ramadan

Tariq Ramadan
Date personale
Născut (61 de ani)
Geneva, Elveția
PărințiSaid Ramadan[*][[Said Ramadan (Egyptian political activist (1926-1995))|​]] Modificați la Wikidata
Frați și suroriHani Ramadan[*][[Hani Ramadan (Swiss Imam)|​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Elveția[1] Modificați la Wikidata
Religiemusulman sunnit
OcupațieIslamicist[*][[Islamicist (orientalist specialised in the study of Islam)|​]]
teolog[*]​ Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză[2] Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea din Geneva (Ph.D.)
OrganizațieUniversitatea din Fribourg[*]​
Universitatea Notre Dame
Universitatea Erasmus din Rotterdam
Universitatea Oxford
Collège de Saussure[*][[Collège de Saussure |​]]  Modificați la Wikidata
Prezență online
Site web
cont Twitter
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Tariq Ramadan (în arabă: طارق رمضان, n. 26 august 1962) este un scriitor elvețian, profesor de studii islamice contemporane în cadrul Facultății de Studii Orientale de la Universitatea Oxford (Oriental Institute, St Antony’s College). Tariq Ramadan predă și la Facultatea de Teologie din Oxford. Este directorul Centrului de Cercetare al legislației și eticii islamice (CILE) (Doha, Qatar).[5] Susține studiul și re-interpretarea textelor islamice, și subliniază caracterul eterogen al musulmanilor occidentali.[6]

Biografie

Tariq Ramadan s-a născut în Geneva, Elveția, la 26 august 1962. El este fiul lui Said Ramadan și Wafa Al-Bana, care a fost fiica cea mare a lui Hassan al Banna care, în 1928, a fondat Frăția Musulmană din Egipt. Gamal al-Banna, reformatorul musulman liberal este stră-unchiul său. Tatăl său a fost o figură proeminentă în Frăția Musulmană și a fost exilat de către Gamal Abdel Nasser[7] din Egipt în Elveția. Tariq Ramadan a studiat filosofia și literatura franceză la nivel de masterat și deține un doctorat în studii arabe și islamice de la Universitatea din Geneva. A scris, de asemenea, o disertație de doctorat pe despre Friedrich Nietzsche, intitulată ”Nietzsche un istoric al filosofiei.”[8]

În 2005, el a avut o cercetare la Fundația Lokahi.[9][10] În 2007, el a aplicat cu succes pentru profesorat în studii islamice la Universitatea din Leiden, dar apoi a refuzat să ocupe poziția, invocând motive profesionale.[11][12] Începând cu septembrie 2009, Ramadan, a fost numit în funcție la Catedra de Studii islamice contemporane de la Universitatea Oxford.

Ramadan a stabilit mișcarea musulmanilor elvețieni ” Mouvement des Musulmans Suisses”, care se angajează în diverse seminarii interconfesionale . El este un consilier al UE pe probleme religioase și a fost solicitat pentru consultanță de către UE pe idea de " Islam și secularism " . În septembrie 2005, el a fost invitat să se alăture unui grup de lucru din guvernul Regatului Unit.[7] Este de asemenea, președintele Rețelei Euro - musulmani, o bază de discuții din Bruxelles.[13]

Începând din 2009, Tariq Ramadan a fost numit o persona non grata în Tunisia, Egipt, Arabia Saudită, Libia și Siria, din cauza faptului că el " critică aceste regimuri nedemocratice care neagă drepturile fundamentale ale omului ".[14]

Revocarea vizei pentru Satele Unite ale Americii și ridicarea sa ulterioră

În februarie 2004, Tariq Ramadan a acceptat poziția oferită de Henry R. Luce, ca profesor de ”religie, conflicte și de consolidare păcii” la Institutul Joan B. Kroc pentru Studii Internaționale de Pace, de la Universitatea Notre Dame din South Bend, Indiana, Statele Unite ale Americii. I-a fost acordată o viza temporara pe data de 5 mai, iar pe data de 28 iulie i-a fost revocată de către Departamentul de Stat. În octombrie, Universitatea Notre Dame a depus o petiție în numele lui Ramadan. După ce nu a obținut niciun răspuns din partea Guvernului, Ramadan a demisionat din funcție.

În septembrie 2005, Ramadan a depus o cerere pentru a obține o viză B care să-i permită să participe la un acord cu diverse organizații și universități.

La data de 19 septembrie 2006, Guvernul a negat în mod oficial solicitare vizei lui Ramadan. Prin declarațiea reprezentantului Departamentul de Stat:.". Un funcționar al Consiliului Națiunilor Unite a refuzat cererea de viză a Dr. Tariq Ramadan. Acesta este a concluzionat că acțiunile dr. Ramadan sunt inadmisibile și acordă sprijin material unei organizații teroriste.[15][16]

La data de 17 iulie 2009, instanța de apel federale din SUA a anulat hotărârea instanței districtuale inferiore.

La data de 08 aprilie 2010, Ramadan a vorbit într-un panou de discuții la Sala Mare a Uniunii Cooper în New York City. A fost prima sa aparitie publica de când Departamentul de Stat a ridicat interdicția. Grupul a dezbătut liniile pe care națiunile occidentale ar trebui să meargă pentru a se adapta la populațiile lor de musulmani.

Opinii

Ramadan lucrează în primul rând pe teologia islamică și poziția musulmanilor din Occident și în țările majoritar musulmane. În general, el consideră că este necesară interpretarea Coranului, nu pur și simplu pentru a citi textul arab, ci în scopul de a înțelege sensul său și de a practica filosofia islamică.[17] El subliniază, de asemenea, diferența dintre religie și cultură, care sunt prea adesea confundate, argumentând că cetățenia și religia sunt concepte separate, care nu ar trebui să fie amestecate. El susține că nu există niciun conflict între a fi atât un musulman și un european, un musulman trebuie să accepte legile țării sale. Se opune unor politicieni sau oameni care încearcă să eludeze sau să dea un nou sens de propriilor lor legi.

El crede că musulmanii din vest ar trebui să creeze un "islam occidental", la fel cum există o separare în ”islamul din Asia” și ”islamul din Africa”. Trebuie să fie luate în considerare diferențele culturale.[necesită citare]

Este cel care respinge o diviziune binară a lumii în Dar al-Islam (lăcașul islamului) și Dar al-Harb (lăcașul războiului), pe motiv că o astfel de divizare nu este menționată în Coran. El a fost, de asemenea, cunoscut pentru susținerea Dar al-Da'wa (lăcașul de diseminare a informației). Pentru Ramadan, Occidentul nu este nici Lăcașul de război, nici Lăcașul de Da'wa ci "Dar Al-Shahada", "Lăcașul de mărturie" [a mesajului islamic]. El susține că musulmanii sunt "martori în fața omenirii", ei trebuie să continue să revizuiască principiile fundamentale ale islamului și să își asume responsabilitatea pentru credința lor.

Crede că majoritatea musulmanilor din Occident trăiesc în liniște și se integrează cu succes în societate. Principalele probleme pentru comunitatea provin de la cei care sunt ignoranți de societatea occidentală.

Din punct de vedere politic, Ramadan s-a opus invaziei Irakului în 2003. El crede că măsurile luate în Irak împotriva armata Statelor Unite au fost justificate ca acte de rezistență la opresiune.

A condamnat atentatul sinucigaș și violența drept tactici.[18] Ramadan susține că terorismul nu este justificat, chiar dacă uneori este de înțeles.[19]

Ramadan s-a pronunțat împotriva legii franceze privind laicitatea și simbolurile religioase din școli.

Ramadan a scris că răspunsul musulman al discursului Papei Benedict al XVI-lea despre islam a fost disproporționat, și a încurajat de regimurile islamice reacționare, în scopul distragerii atenției populației lor, și că nu a îmbunătăți poziția islamului în lume.[20]

Ramadan a scris un articol intitulat ” Les (nouveaux) intellectuels communautaires” pe care ziarele ”Le Monde” și ”Le Figaro” au refuzat să îl publice.

În articol, el critică un număr de intelectuali francezi, cum ar fi Alexandre Adler, Alain Finkielkraut, Bernard-Henri Lévy, André Glucksmann și Bernard Kouchner, pentru că ar fi abandonat drepturile universale ale omului, precum și acordarea unui statut special pentru apărarea Israelului. Ramadan a fost acuzat, în schimb, că a folosit un limbaj inflamator.

Lucrări

  • Arab Awakening, 2012. ISBN 978-1-84-614650-3
  • The Quest for Meaning: Developing A Philosophy of Pluralism, 2010. ISBN 978-0-14-191957-7
  • What I Believe, 2009. ISBN 978-0-19-538785-8
  • Radical Reform: Islamic Ethics and Liberation, 2009. ISBN 978-0-19-533171-4
  • In the Footsteps of the Prophet: Lessons from the Life of Muhammad, 2007. ISBN 978-0-19-530880-8
  • Western Muslims and the future of Islam, 2004. ISBN 0-19-517111-X
  • Islam, the West, and the Challenge of Modernity, 2001. ISBN 0-86037-311-8
  • To Be a European Muslim, 1999. ISBN 0-86037-300-2

Referințe

  1. ^ https://www.lepoint.fr/societe/tariq-ramadan-desormais-mis-en-examen-pour-le-viol-de-quatre-femmes-13-02-2020-2362633_23.php  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ Prose et poésie : Les 3 livres qui ont changé ma vie - 30/06/2012
  4. ^ „Tariq Ramdan's tribute to Muhammad Asad”. 
  5. ^ Biography
  6. ^ Tariqramadan.com, Western Muslims and The Future of Islam, Oxford University Press, USA; (27 noiembrie 2003).
  7. ^ a b Kéchichian, Joseph A. . "Ramadan, Tariq Said." In The Oxford Encyclopedia of the Islamic World. Oxford Islamic Studies Online(accessed 30-Mar-2010)
  8. ^ Tariq Ramadan. What I Believe. Oxford University Press. p. 12
  9. ^ Official website
  10. ^ Islamic scholar gets Oxford job – BBC – Saturday, 27 august 2005
  11. ^ "Omstreden moslimtheoloog op Leidse leerstoel", Elsevier.nl 6 November 2007 (Dutch)
  12. ^ "Leiden: Tariq Ramadan turns down appointment", Islam in Europe Blog, 28 November 2007
  13. ^ „Euro-Muslim Network > About us > Board of Trustees”. Arhivat din original la . 
  14. ^ Caldwell, Christopher. Reflections on the Revolution in Europe, Doubleday, 2009, page 292. ISBN 978-0-385-51826-0
  15. ^ Judge Orders U.S. to Decide if Muslim Scholar Can Enter – The New York Times, 24 June 2006
  16. ^ Oxford Professor Denied Visa Due to Alleged Hamas Links Arhivat în , la Wayback Machine. – New York Sun, 26 September 2006
  17. ^ Reading the Koran Arhivat în , la Wayback Machine.. Tariq RAMADAN (7 January 2008). Retrieved 2011-01-30.
  18. ^ "Not a Fanatic after all?" Hussey, Andrew. New Statesman, 9 December 2005, Vol. 134 Issue 4757, pp. 16–17. Newstatesman.com
  19. ^ The modern Muslim, Steve Paulson, Salon – 20 February 2007
  20. ^ A struggle over Europe's religious identity – Tariq Ramadan for the International Herald Tribune. 20 September 2006

Bibliografie

  • "Tariq Ramadan and the Oxford Haskalah Attempt (18 februarie 2011).
  • Berman, Paul, 'Who's Afraid of Tariq Ramadan?', in The New Republic, June 2007.
    • Wie is er bang voor Tariq Ramadan?, Paul Berman, 2007, ISBN 978-90-290-8063-7 Translation from Dutch:'Who is Afraid of Tariq Ramadan?' This is presumably a version of the long essay by Paul Berman in The New Republic of June 2007, which may still be under copyright protection.
  • Berman, Paul, The Flight of the Intellectuals; ISBN 978-1-933633-51-0
  • Lionel Favrot : Tariq Ramadan dévoilé – hors série de Lyon Mag'.
  • Nicholas Tampio Arhivat în , la Wayback Machine., "Constructing the Space of Testimony: Tariq Ramadan’s Copernican Revolution" "Political Theory", Vol 39.5 (2011).
  • Irfan Khawaja, Review of Paul Berman's "The Flight of the Intellectuals" and Tariq Ramadan's "What I Believe" [1], "Reason Papers: A Journal of Interdisciplinary Normative Studies," vol. 33 (Fall 2011), pp. 165–89.
  • Frère Tariq: Discours, stratégie et méthode de Tariq Ramadan, Caroline Fourest; ISBN 2-246-66791-7
    • Frère Tariq Arhivat în , la Wayback Machine., Extraits exclusifs, Un livre de Caroline Fourest, L'Express, 18 octombrie 2004
    • Translated into English as Brother Tariq: The Doublespeak of Tariq Ramadan. New York: Encounter Books. . pp. 262 pages. ISBN 978-1-59403-215-8. 
  • Tariq Ramadan und die Islamisierung Europas, Ralph Ghadban; ISBN 3-89930-150-1
  • Le sabre et le coran, Tariq Ramadan et les frères musulmans à la conquéte de l'Europe, Paul Landau, 2005, ISBN 2-268-05317-2
  • Jonathan Laurence, "The Prophet of Moderation: Tariq Ramadan's Quest to Reclaim Islam" 'Foreign Affairs, (May/June 2007).
  • Jack-Alain Léger, Tartuffe fait Ramadan, Denoël, 2003,
  • À contre Coran, livre de Jack-Alain Léger, mars 2004, collection « Hors de moi », éditions HC
  • Andrew F. March, "Reading Tariq Ramadan: Political Liberalism, Islam and 'Overlapping Consensus'," Arhivat în , la Wayback Machine. Ethics and International Affairs, Volume 21.4 (Winter 2007).
    • "Law as a Vanishing Mediator in the Theological Ethics of Tariq Ramadan," European Journal of Political Theory, (Vol. 10, No. 2, April 2011, pp. 177-201.).
    • "The Post-Legal Ethics of Tariq Ramadan: Persuasion and Performance in 'Radical Reform: Islamic Ethics and Liberation' (A Review Essay)," Middle East Law and Governance, (2010).
  • Faut-il faire taire Tariq Ramadan ?, Aziz Zemouri; ISBN 2-84187-647-0
  • Tariq Ramadan on the Arab Spring: A Revolution in Suspense Arhivat în , la Wayback Machine.

Legături externe

Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Tariq Ramadan
  • Site web oficial
  • Tariq Ramadan audio and video lectures from Halal Tube
  • Tariq Ramadan argues for a new understanding of what it means to be a “moderate” Muslim
  • Tariq Ramadan Debates Moustafa Bayoumi on Proposed Islamic Center Near Ground Zero – video by Democracy Now!
  • Tariq Ramadan influences - official video fr
Control de autoritate