Breaza, Brașov

Pentru alte sensuri, vedeți Breaza (dezambiguizare).

Coordonate: 45°42′20″N 24°53′00″E ({{PAGENAME}}) / 45.70556°N 24.88333°E
Breaza
— sat —

Breaza Breaza (România) Localizarea satului pe harta României
Breaza Breaza (Județul Brașov) Localizarea satului pe harta județului Brașov

Țară	România
Județ	Brașov
Comună	Lisa

SIRUTA	41364

Altitudine^[2]	610 m.d.m.

Populație (2021)
- Total	455 locuitori

Fus orar	EET (+2)
- Ora de vară (DST)	EEST (+3)
Cod poștal	507116
Prefix telefonic	+40 x59 ^[1]

Prezență online

Modifică date / text

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Breaza, Brașov

Breaza este un sat în comuna Lisa din județul Brașov, Transilvania, România.

Istoric

Pe o înălțime învecinată se află ruinele unei cetăți. Aceasta a atras atenția prin speculații legate de "descălecarea" Țării Românești. Arheologia nu permite legarea sitului de un scenariu oricum ipotetic. Inventarul arheologic cuprinde un pinten din secolul al IX-lea (nu neapărat legat de fortificația mult mai târzie), un vârf de săgeata datat (controversat) din secolul al XIV-lea și ceramică de secol XV. Planimetria cetății sugerează împărțirea ei între două ramuri ale aceleiași familii nobiliare fiecare cu donjonul ei. Ruinele capelei sugerează un stăpân catolic. Cercetările arheologice indică abandonul cetății, nu distrugerea. Cu totul particulare sunt soluțiile arhitecturale foarte performante și care nu au fost imitate în zonă.^[3]

În anul 1733, când episcopul greco-catolic Inocențiu Micu-Klein a dispus organizarea unui recensământ (unei conscripțiuni) în Ardeal, la Breaza au fost recenzate 40 de familii. Considerând că o familie era compusă, în medie din 5 persoane, rezultă că în Breaza anului 1733, locuiau circa 200 de persoane. Din același registru al conscripțiunii, aflăm că în Breaza erau trei preoți, toți trei ortodocși ("non uniti"), și anume: Popa Bukur (Bucur), Popa Mihaj (Mihai) și Popa Iuon (Ion). În Breaza exista o biserică ortodoxă. Numele preoților, ca și denumirea localității, erau redate cu ortografie maghiară, întrucât rezultatele conscripțiunii urmau să fie prezentate unei comisii formate din neromâni, în majoritate unguri.^[4]
În 1765, satul a fost parțial militarizat și a făcut parte din Compania a IX-a de graniță a Regimentului I de Graniță de la Orlat până în 1851, când a fost desființat.

Note

^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
^ Google Earth
^ A. A. Rusu, Castelarea carpatică, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005, p.432
^ Augustin Bunea (1900), Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751), Tipografia Seminariului archidiecesan gr.-cat., Blaș [Blaj], pp. 303, 369.

Surse bibliografice

A. A. Rusu, Castelarea carpatică, Editura MEGA, Cluj-Napoca, 2005
Augustin Bunea (1900), Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728-1751), Tipografia Seminariului archidiecesan gr.-cat., Blaș [Blaj], pp. 303, 369.
Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (2011). Castele si cetati din Transilvania: judetul Brasov. Bucuresti. ISBN 978-973-0-11186-6. Mentenanță CS1: Nume multiple: lista autorilor (link)

Legături externe

Cetatea Breaza
Informații despre cetatea din localitate
Anuarul „Socec” al României Mari, 1924-1926, Biblioteca Congresului Statelor Unite ale Americii

Imagini

Intrarea în localitate
Biserica „Sfânta Treime”

v • d • m Localități care fac parte din Țara Făgărașului denumită și Țara Oltului

Municipii și orașe	Avrig • Victoria• Făgăraș

Comune (aldin) și sate	Arpașu de Jos• Arpașu de Sus• Beclean • Berivoi • Bogata Olteană •Boholț• Breaza • Bucium •Calbor• Cârța • Cârțișoara • Cincșor • Colun • Comăna de Jos • Comăna de Sus • Copăcel• Corbi • Cuciulata • Dejani • Dopca • Drăguș • Dridif • Fântâna • Feldioara • Grid • Gura Văii • Hălmeag • Hârseni • Hoghiz • Hurez • Iași • Ileni • Lisa • Ludișor • Lupșa • Luța • Măliniș • Mărgineni • Mândra • Nou Român• Ohaba • Olteț • Paltin • Părău • Perșani • Poienița • Pojorta • Porumbacu de Jos • Porumbacu de Sus • Racovița • Râușor • Recea • Rucăr • Sărata • Săsciori • Săvăstreni • Sâmbăta de Jos • Sâmbăta de Sus • Scoreiu • Sebeș • Sebeșu de Jos • Sebeșu de Sus • Stațiunea Climaterică Sâmbăta • Șercaia • Șercăița • Șinca • Șinca Nouă • Șona • Toderița • Turnu Roșu • Ucea de Jos • Ucea de Sus • Vad • Vâlcea • Veneția de Jos • Veneția de Sus • Viștea de Jos • Viștea de Sus • Viștișoara • Voila• Voivodeni

v • d • m Localități care au aparținut până în 1851 de Regimentul I de Graniță de la Orlat

Compania I-a	Almașu Mic • Almașu Sec • Bârcea Mică • Bretelin • Căoi • Cârjiți • Cozia • Cristur • Hășdat • Mănerău • Peștișu Mic • Răcăștia • Vețel	Dispunerea în teritoriu a companiilor

Compania a II-a	Cârnești • Clopotiva • Fărcădin • Hațeg • Peștișu Mare • Silvașu de Jos • Silvașu de Sus • Totești • Zeicani

Compania a III-a	Băiești • Baru Mare • Galați • Coroiești • Livadia • Paroș • Râu Alb • Săcel • Sălașu de Sus • Zăvoi (fost Mățești)

Compania a IV-a	Cugir • Băcia • Hărău • Spini

Compania a V-a	Jina

Compania a VI-a	Orlat • Veștem

Compania a VII-a	Porumbacu de Jos • Porumbacu de Sus • Racovița • Scoreiu

Compania a VIII-a	Drăguș • Olteț (fost Beșimbac) • Ucea de Jos · Ucea de Sus • Viștea de Jos • Viștea de Sus • Arpașu de Jos • Arpașu de Sus

Compania a IX-a	Breaza • Dejani • Dridif • Gura Văii • Lisa • Ludișor • Pojorta • Recea • Voila • Voivodenii Mari • Voivodenii Mici

Compania a X-a	Berivoii Mari • Berivoii Mici • Copăcel • Hârseni • Hurez • Iași • Mărgineni • Râușor • Săsciori • Săvăstreni • Sebeș

Compania a XI-a	Bucium • Ohaba • Șinca Veche • Vad

Compania a XII-a	Dumbrăvița (fost Țânțari) • Tohanu Vechi

Localități militarizate parțial sau total (cele cu text aldin), după J.H.Benigni, Satistische Skizze der Siebenbürgischen Militärgrenze, Hermannstadt, 1834, p.X.