Drăguș, Brașov

Drăguș
—  comună  —

Stemă
Stemă
Map
Drăguș (România)
Poziția geografică în România
Coordonate: 45°42′15″N 24°46′57″E ({{PAGENAME}}) / 45.704294°N 24.7826117°E

Țară România
Județ Brașov

SIRUTA42480

ReședințăDrăguș[*]
ComponențăDrăguș[*]

Guvernare
 - PrimarCornel Greavu[*] (PNL, )

Suprafață
 - Total24,78 km²

Populație (2021)
 - Total971 locuitori
 - Densitate48,5 loc./km²

Fus orarUTC+2
Cod poștal507251

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului
Localizare în cadrul județului
Modifică date / text Consultați documentația formatului
Poartă din Drăguș cu motive tradiționale

Drăguș (în germană Drachendorf) este o comună în județul Brașov, Transilvania, România, formată numai din satul de reședință cu același nume.

Demografie




Componența etnică a comunei Drăguș

     Români (93,72%)

     Alte etnii (0%)

     Necunoscută (6,28%)




Componența confesională a comunei Drăguș

     Ortodocși (92,89%)

     Alte religii (0,41%)

     Necunoscută (6,69%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Drăguș se ridică la 971 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.162 de locuitori.[1] Majoritatea locuitorilor sunt români (93,72%), iar pentru 6,28% nu se cunoaște apartenența etnică.[2] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (92,89%), iar pentru 6,69% nu se cunoaște apartenența confesională.[3]

Politică și administrație

Comuna Drăguș este administrată de un primar și un consiliu local compus din 9 consilieri. Primarul, Cornel Greavu[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[4]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Național Liberal5     
Partidul Social Democrat2     
Partidul Mișcarea Populară1     
Partidul Ecologist Român1     

Istorie

Drăguș în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

În anul 1733, când episcopul român unit cu Roma Inocențiu Micu-Klein a organizat o conscripțiune în Ardeal, în satul românesc[5] Drăguș (ortografiat: Dragus), au fost recenzate un număr de 120 de familii. Cu alte cuvinte, în Drăgușul anului 1733, trăiau circa 600 de persoane. Din registrul aceleiași conscripțiuni, mai aflăm numele preoților din sat: Miklos (Nicolae), care era greco-catolic[6], precum și Iuon senior, Rad, Iuon, Rad 2, Georgie, care erau ortodocși.[7] În localitate funcționa o biserică.[8]

Monumente

  • Biserica ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” (1896)[9], renovată în perioada 1996 - 2007;
  • Biserica greco-catolică, „Sf. Gheorghe” (1835)[9], retrocedată în 1993; renovată în perioada 1994 - 2007.

Personalități

Turism

O bază turistică, situată la Moțul Drăgușului[11](la sud de satul Drăguș) a fost deschisă la începutul sezonului de iarnă[12] 2009 - 2010. Este vorba de o pârtie de schi, luminată nocturn, dotată cu instalație teleschi și cu tunuri pentru obținerea zăpezii artificiale, precum și de Pensiunea „Casa Zmeilor” (și în germană: „Drachenhaus”), care a primit numele de la traducerea în limba română a denumirii satului Drăguș în limba germană, Drachendorf („satul Zmeilor”), denumire pe care o găsim în Harta Iosefină.

Între timp, baza turistică s-a îmbogățit cu tiroliene și cu noi pensiuni, printre care Căsuța din Pădure.

Primarii comunei

Note

  1. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  2. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  5. ^ În latină, în original: Locus valachicus
  6. ^ În limba latină, în original: Unitus
  7. ^ În latină, în original: Non uniti
  8. ^ Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751), p. 368.
  9. ^ a b Îndrumător Bisericesc Misionar și Patriotic pe anul de la Hristos 1985, Anul 133, Tiparul Tipografiei Eparhiale, Sibiu, p. 112.
  10. ^ După alte surse, anul nașterii ar fi 1818.
  11. ^ „Prezentare Ski-Dragus, partie ski Brasov, Motul Dragusului, Pensiunea Casa Zmeilor (Drachenhaus), instalatie de teleski, instalatie zapada artificiala, centru inchiriere, instructor de schi, inchiri..”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  12. ^ Evenimentul a avut loc la începutul lunii decembrie 2009.
  13. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2004
  14. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2008
  15. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2012
  16. ^ Lista primarilor din județul Brașov la alegerile din anul 2016
  17. ^ Date finale la alegerile locale 2020

Bibliografie

  • Mic dicționar enciclopedic, Ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura științifică și enciclopedică, București, 1978.
  • Dicționar enciclopedic, vol. I, A-C, Editura enciclopedică, București, 1993.
  • Augustin Bunea, Din Istoria Românilor. Episcopul Ioan Inocențiu Klein (1728 - 1751), Anul Domnului 1900. Dela s. Unire 200, Tipografia Seminariului archidiecesan gr.-cat., Blaș.
  • Îndrumător Bisericesc Misionar și Patriotic pe anul de la Hristos 1985, Anul 133, Tiparul Tipografiei Eparhiale, Sibiu, p. 112.
  • Gheorghe Sofonea, Monografia satului Drăguș, Făgăraș, Editura „Negru Vodă”, Făgăraș, 2010 ISBN 9786069211540

Lectură suplimentară

  • Traian Herseni, Drăguș, un sat din Țara Oltului. I–II. București, 1940
  • Drăguș, după 80 de ani de la prima campanie monografică, Paulina Popoiu - [1]
  • Monografia satului Drăguș - Făgăraș, Gheorghe Sofonea, Editura Negru Vodă, Făgăraș, 2010
  • Studiul economic al satului Drăguș-Făgăraș, Alexandru Bărbat, economist, Editura Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului Imprimeria Națională, București, 1941
  • C. Stan, Școala poporană din Făgăraș și depe Târnave, Vol. I, Făgărașul, Sibiu, 1928, 510 de pagini.
  • Studii și confesiuni despre Drăgușul contemporan, Codrina Șandru, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2009
  • Drăguș, un sat din Țara Oltului (Făgăraș) : cadrul biologic : tipul antropologic, Francisc Iosef Rainer, Editura Institutul de Științe Sociale, Institutul de Cercetări Sociale al României, București, 1945
  • Despre bocetul dela Drăgus, jud. Făgăraș--Note sur la plainte funèbre du village de Drăguș, district de Făgăraș, Roumanie., Constantin Brăiloiu, André Pirro, Editura Imprimeria națională, București, 1932

Legături externe

  • Starea vremii la Drăguș Arhivat în , la Wayback Machine.
  • Biblioteca Congresului Statelor Unite ale Americii, Anuarul „Socec” al României Mari, 1924-1926.
  • Drăguș - satul care a născut o bibliotecă[nefuncțională], 24 noiembrie 2007, Cristina Diac, Florin Mihai, Jurnalul Național
  • Drăgușul, in haine de sărbătoare - Zilele Drăgușului[nefuncțională], 14 octombrie 2007, Florin Mihai, Jurnalul Național
  • Tărăgănata din Drăguș[nefuncțională], 25 iunie 2007, Jurnalul Național


v  d  m
Subdiviziunile administrative ale județului Brașov
Reședința
Brașov (253.200 loc.)
Stema judeţului Braşov
Municipii

Codlea (21.708 loc.) · Făgăraș (30.714 loc.) · Săcele (30.798 loc.)

Orașe

Ghimbav (4.698 loc.) · Predeal (4.755 loc.) · Râșnov (15.022 loc.) · Rupea (5.269 loc.) · Victoria (7.386 loc.) · Zărnești (23.476 loc.)

Comune

Apața · Augustin · Beclean · Bod · Bran · Budila  · Bunești · Cața · Cincu · Comăna · Cristian · Crizbav · Drăguș · Dumbrăvița · Feldioara · Fundata · Hălchiu · Hărman · Hârseni · Hoghiz · Holbav · Homorod · Jibert · Lisa · Mândra · Măieruș · Moieciu · Ormeniș · Părău · Poiana Mărului · Prejmer · Racoș · Recea · Sâmbăta de Sus · Sânpetru · Șercaia · Șinca · Șinca Nouă · Șoarș · Tărlungeni · Teliu · Ticușu · Ucea · Ungra · Vama Buzăului · Viștea · Voila · Vulcan

Sate
Sate din județul Brașov
v  d  m
Localități care fac parte din Țara Făgărașului denumită și Țara Oltului
Municipii și orașe
Avrig • Victoria• Făgăraș
Țara Făgărașului
Comune (aldin) și sate
Arpașu de Jos Arpașu de SusBeclean BerivoiBogata OlteanăBoholțBreazaBuciumCalborCârța Cârțișoara CincșorColunComăna de Jos Comăna de SusCopăcelCorbiCuciulataDejaniDopcaDrăguș • DridifFântâna • Feldioara • GridGura VăiiHălmeagHârseni Hoghiz HurezIașiIleniLisa LudișorLupșaLuțaMălinișMărgineniMândra Nou RomânOhabaOltețPaltinPărău PerșaniPoienițaPojortaPorumbacu de Jos Porumbacu de SusRacovița RâușorRecea RucărSărataSăscioriSăvăstreniSâmbăta de JosSâmbăta de Sus ScoreiuSebeșSebeșu de JosSebeșu de SusStațiunea Climaterică SâmbătaȘercaia ȘercăițaȘinca Șinca Nouă ȘonaToderițaTurnu Roșu Ucea de Jos Ucea de SusVadVâlceaVeneția de JosVeneția de SusViștea de Jos Viștea de SusViștișoaraVoila Voivodeni
v  d  m
Localități care au aparținut până în 1851 de Regimentul I de Graniță de la Orlat
Compania I-a
Dispunerea în teritoriu a companiilor
Dispunerea în teritoriu a companiilor
Compania a II-a
Compania a III-a
Compania a IV-a
CugirBăciaHărăuSpini
Compania a V-a
Compania a VI-a
Compania a VII-a
Compania a VIII-a
Compania a IX-a
Compania a X-a
Compania a XI-a
Compania a XII-a
Dumbrăvița (fost Țânțari) • Tohanu Vechi
Localități militarizate parțial sau total (cele cu text aldin), după J.H.Benigni, Satistische Skizze der Siebenbürgischen Militärgrenze, Hermannstadt, 1834, p.X.