Filip Montoreanu

Filip Montoreanu
Date personale
Născut1839
Decedat1891
Naționalitate România
Ocupațiearhitect Modificați la Wikidata
Activitate
Clădiri semnificativeColegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Filip Montoreanu (n. 1839 - d. 1891) a fost un arhitect, publicist și documentarist român de origine franceză.[1] A urmat cursurile Politehnicii de la Viena, după care a făcut Școala de Arhitectură, Matematici și Ornamente de la Paris. După absolvirea acesteia a făcut studii de pictură la École nationale supérieure des beaux-arts din Paris.[1]

Într-un articol apărut în anul 1873 intitulat Starea literaturei și artelor în România, semnat de Grigore H. Grandea, Filip Montoreanu a fost comparat cu Nicolae Grigorescu, amândoi fiind considerați personalități ale artei:[1]

„... Aceste doă talente, Grigorescu și Montoreanu, sunt singurele care merită să țintească atenția publică, căci întrunind forța talentului și forța studiului, suntem în drept să așteptăm de la ele flori mult mai strălucite. Suntem în drept să așteptăm... este adeverat; dar când vom înțelege că datorim și recunoscință acestor preoți ai Frumosului cari se sacrific, ca nisce martiri, pentru respândirea luminei în România care de cât-va timp a devenit sânul de mamă bună a tot ce este mediocru, stupid și corupt!”[2]

Filip Montoreanu a fost primul arhitect care a fost însărcinat în data de 30 iulie 1870,[3] cu restaurarea Bisericii Episcopale de la Curtea de Argeș care s-a derulat pe o perioadă de 23 de ani, între anii 1863 - 1886.[4] Pentru acest proiect Montoreanu urma să primească 500 de franci pe lună, dar și o diurnă substanțială: 12 franci/zi vara și 18 franci/zi iarna, precum și cheltuielile de transport.[3] Din cauză că a cheltuit un buget foarte mare pe o perioadă lungă de timp fără ca proiectul să fie terminat, Montoreanu a fost concediat și lucrările de restaurare au fost date arhitectului Andre Lecomte du Nouy în anul 1875[5].[4]

Referințe

  1. ^ a b c Adrian Silvan-Ionescu... pag. 173
  2. ^ Grigore H. Grandea: Starea literaturei artelor în România, Tribuna - Revista cestiilor contimporane, 1 august 1873.
  3. ^ a b www.cotidianul.ro: Istoria necercetată a bisericii Curtea de Argeș - articol de Nicolae St. Noica din 10 septembrie 2017, accesat 24 octombrie 2017
  4. ^ a b Nicolae St. Noica: Istoria restaurării Bisericii Episcopale de la Curtea de Argeș Arhivat în , la Wayback Machine. - articol la www.edituravremea.ro, accesat 24 octombrie 201
  5. ^ Recenzii A. Dumitran, accesat 24 octombrie 2017 - accest 24 octombrie 2017

Bibliografie

  • Adrian-Silvan Ionescu: Penel și sabie. Artiști documentariști și corespondenți de front în Războiul de Independență 1877 - 1878, Editura Biblioteca Bucureștilor, 2002, pag. 173-176
 Acest articol biografic despre un român este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!


v  d  m
Participanți la expozițiile oficiale din România secolului al XIX-lea
 
Expoziția artiștilor bucureșteni din anul 1864
Theodor Aman • Carol Popp de SzathmáriGheorghe TattarescuConstantin LeccaMișu PoppHenric Trenk • Ulyse Crețianu
 
Expoziția artiștilor în viață din anul 1865
Gheorghe Panaiteanu-BardasareP2Emanoil Panaiteanu-Bardasare • George Ulinescu • Constantin Stahi • Neculai Ruteanu • Vasile Belisimus • Mihail Silvescu • Ion MărgineanuTheodor AmanP1Henric TrenkP2Fidelis WalchP3Carol Popp de SzathmáriP3 • Emanoil Cretzulescu • Constantin I. StăncescuKarl StorckS2Paul Focșăneanu • Mihail Babic • David Lempart • Gaetano BurellyConstantin Lecca
 
Expoziția artiștilor în viață din anul 1868
Constantin LeccaP2Gheorghe TattarescuP2Henric TrenkP2Carol Popp de SzathmáriP3Constantin I. StăncescuP3 • Mihail ȘtefănescuP3Karl StorckS2 • Alexandru Freiwald • Theodor Aman
 
Expoziția domnească din anul 1869
Lucrări realizate de: Laurenz Schäfer • Philipp Petri • Amedeo PreziosiEmil VolkersCarol Popp de SzathmáriMartin Stöhr
 
Expoziția artiștilor în viață din anul 1870
Theodor AmanS2 • Mihail Babic • Iacovache ConstantinescuP3Mihail DanP3Alexandru Emanoil Florescu • Alexandru Freiwald • Principesa Alexandrina Constantin Ghica • Louis Ghilardeli • Nicolae GrigorescuP1Sava Henția3Constantin LeccaDumitru Marinescu • Filip MontoreanuA2Alexandru OrăscuA2 • Ecaterina Polizu • Gheorghe Popescu • Constantin I. StăncescuP2Gheorghe TattarescuHenric TrenkPetru Verussi
 
Expoziția artiștilor în viață din anul 1872
Theodor AmanP1Iacovache ConstantinescuMihail DanP3 • Alexandru Fotino • Alexandru Freiwald • Sava Henția • Nicolae Iliescu • Gheorghe Ioanide • Filip MontoreanuA2Alexandru OrăscuA2 • Gheorghe Popescu • Constantin I. StăncescuP2 • Ion SălceanuS2
 
Expoziția Societății Amicilor Bellelor-Arte din anul 1873
Casa Regală a României a prezentat lucrări de George Peter Alexander Healy • Emil VolkersAmedeo PreziosiCarol Popp de SzathmariMartin Stöhr
***
Nicolae GrigorescuTheodor AmanGheorghe TattarescuCarol Popp de SzathmariHenric Trenk • Mihail Ștefănescu • Alexandru Fotino • Constantin I. StăncescuIacovache ConstantinescuConstantin Lecca și mulți colecționari care au împrumutat lucrări
 
Expoziția artiștilor în viață din anul 1874
Sava HențiaP2 • Mihail ȘtefănescuP2Mihail DanP3 • Alexandru FotinoP3 • Polizu MicșuneștiP3Gheorghe Ioanide • Gheorghe Mihăiescu • Constantin StahiKarl StorckS1 • Ion SălceanuS2 • August Schench • Paul PetricA3Constantin I. StăncescuIon Andreescu
 
Expoziția artiștilor în viață din anul 1881 și Ceremonia de încoronare a regelui Carol I al României
Theodor AmanNicolae GrigorescuSava HențiaG.D. MireaConstantin Stahi • Dimitrie Marinescu • Emilia Popovici • Ion Georgescu • Theodor Foscalina • Ion Sălceanu • Ștefan Ionescu-Valbudea • Alexandru Săvulescu • Paul Petric • Gheorghe Mandrea • Johann Nepomuk Schönberg
Indici: P - Pictură / S - Sculptură / A - Arhitectură. Medalii: 1 / 2 / 3 -- Exemplu: P2 - Medalia de clasa a II-a la Secția de Pictură
Lista este în curs de completare. Vă rugăm să ajutați la întregirea ei.