Martin Stöhr

Martin Stöhr (n. 28 martie 1819, Leutershausen, comuna Hirschberg an der Bergstraße - d. 2 septembrie 1896) a fost un tâmplar, sculptor și arhitect german care a trăit și creat cea mai mare parte a vieții în România.[1]

La 19 mai 1875, domnitorul Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești, viitorul Rege al României Carol I, a început lucrările de construire a Castelului Peleș, a cărui piatră de temelie a fost așezată la 22 august 1875. Domnitorul l-a însărcinat pe Martin Stöhr cu organizarea și conducerea lucrărilor. [2]

Sculptorul în lemn Martin Stöhr a venit în România în anul 1866, ca însoțitor al prințului Carol I de Hohenzollern, iar după doi ani a fost numit „sculptorul Casei princiare din România". Anterior, el lucrase o perioadă pentru Carol l la castelul Sigmaringen, la recomadarea regelui Wilhelm I al Prusiei (ulterior Împărat al Germaniei).[3]

Stöhr a lucrat în slujba regelui Carol I timp de 30 de ani, atât pentru Palatul Regal din București, cât mai ales, pentru reședința de vară a acestuia, castelul Peleș, unde a deținut funcția de director al lucrărilor de construcție și amenajare.[3]

Prin aducerea lui Stöhr la palatul princiar al statului, Carol urmărea o reformă în arhitectura de interior (ca și în armată, administrație, transporturi etc.), altfel spus urmărea înlocuirea elementului francez cu cel german.[4]

Martin Stöhr nu s-a căsătorit. El nu făcea doar parte din cercul de prieteni ai lui Carol I, ci i-a fost și confident.[1]

Distincții

Pentru serviciul credincios și talentul său, sculptorul șl arhitectul Martin Stöhr a fost distins cu mai multe ordine și medalii:[3]

Carol I i-a decernat:

  • ordinul Steaua României în grad de cavaler,
  • ordinul Coroanei în grad de ofițer

prințul Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen i-a înmânat

  • Medalia de Aur.

regele Suediei i-a acordat

  • ordinul regal Wasa,

împăratul Austro-Ungariei Franz Joseph al Austriei i-a înmânat

  • Crucea de cavaler al ordinului Franz Josef.

Mormântul

Martin Stöhr a decedat în 1896 și a fost înmormântat în cimitirul evanghelic luteran din București. Mormântul său a fost creat de Carol Storck. Elementul principal este un medalion central cu efigie spre stânga, în basorelief turnat în bronz, montat pe o placă din marmură roșie tip stelă funerară. Pe o placă bronz există o inscripție cu majuscule: MARTIN STÖHR/1819-1896. La baza monumentului apare următoarea inscripție cu majuscule, în limba germană:[5]

DEM MÜDEN KÖNIG CARL
IM WELTGEBRAUSE
BILDHAUER UND ARHITECT
FREUND UND SCHREINER
CARMEN SILVA.

În traducere, textul sună astfel:

Ostenitului rege Carol
în tumultul acestei lumi
(i-a fost) sculptor și arhitect
prieten și tâmplar
Carmen Silva

Note

  1. ^ a b Die „Dichter“-Königin Elisabeth von Rumänien alias „Carmen Sylva“
  2. ^ Die Taufzeugen (Taufpaten) und die Trauung der späteren Königin Elisabeth von Rumänien alias Carmen Sylva
  3. ^ a b c Cabinet Martin Stöhr
  4. ^ „De La Orient La Occident - Irina Spirescu”. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ BULETINUL COMISIEI MONUMENTELOR ISTORICE, București 1995


v • d • m
Participanți la expozițiile oficiale din România secolului al XIX-lea
 
Expoziția artiștilor bucureșteni din anul 1864
 
Expoziția artiștilor în viață din anul 1865
Gheorghe Panaiteanu-BardasareP2 • Emanoil Panaiteanu-Bardasare • George Ulinescu • Constantin Stahi • Neculai Ruteanu • Vasile Belisimus • Mihail Silvescu • Ion Mărgineanu • Theodor AmanP1 • Henric TrenkP2 • Fidelis WalchP3 • Carol Popp de SzathmáriP3 • Emanoil Cretzulescu • Constantin I. Stăncescu • Karl StorckS2 • Paul Focșăneanu • Mihail Babic • David Lempart • Gaetano Burelly • Constantin Lecca
 
Expoziția artiștilor în viață din anul 1868
Constantin LeccaP2 • Gheorghe TattarescuP2 • Henric TrenkP2 • Carol Popp de SzathmáriP3 • Constantin I. StăncescuP3 • Mihail ȘtefănescuP3 • Karl StorckS2 • Alexandru Freiwald • Theodor Aman
 
Expoziția domnească din anul 1869
Lucrări realizate de: Laurenz Schäfer • Philipp Petri • Amedeo Preziosi • Emil Volkers • Carol Popp de Szathmári • Martin Stöhr
 
Expoziția artiștilor în viață din anul 1870
Theodor AmanS2 • Mihail Babic • Iacovache ConstantinescuP3 • Mihail DanP3 • Alexandru Emanoil Florescu • Alexandru Freiwald • Principesa Alexandrina Constantin Ghica • Louis Ghilardeli • Nicolae GrigorescuP1 • Sava Henția3 • Constantin Lecca • Dumitru Marinescu • Filip MontoreanuA2 • Alexandru OrăscuA2 • Ecaterina Polizu • Gheorghe Popescu • Constantin I. StăncescuP2 • Gheorghe Tattarescu • Henric Trenk • Petru Verussi
 
Expoziția artiștilor în viață din anul 1872
Theodor AmanP1 • Iacovache Constantinescu • Mihail DanP3 • Alexandru Fotino • Alexandru Freiwald • Sava Henția • Nicolae Iliescu • Gheorghe Ioanide • Filip MontoreanuA2 • Alexandru OrăscuA2 • Gheorghe Popescu • Constantin I. StăncescuP2 • Ion SălceanuS2
 
Expoziția Societății Amicilor Bellelor-Arte din anul 1873
Casa Regală a României a prezentat lucrări de George Peter Alexander Healy • Emil Volkers • Amedeo Preziosi • Carol Popp de Szathmari • Martin Stöhr
***
Nicolae Grigorescu • Theodor Aman • Gheorghe Tattarescu • Carol Popp de Szathmari • Henric Trenk • Mihail Ștefănescu • Alexandru Fotino • Constantin I. Stăncescu • Iacovache Constantinescu • Constantin Lecca și mulți colecționari care au împrumutat lucrări
 
Expoziția artiștilor în viață din anul 1874
Sava HențiaP2 • Mihail ȘtefănescuP2 • Mihail DanP3 • Alexandru FotinoP3 • Polizu MicșuneștiP3 • Gheorghe Ioanide • Gheorghe Mihăiescu • Constantin Stahi • Karl StorckS1 • Ion SălceanuS2 • August Schench • Paul PetricA3 • Constantin I. Stăncescu • Ion Andreescu
 
Expoziția artiștilor în viață din anul 1881 și Ceremonia de încoronare a regelui Carol I al României
Theodor Aman • Nicolae Grigorescu • Sava Henția • G.D. Mirea • Constantin Stahi • Dimitrie Marinescu • Emilia Popovici • Ion Georgescu • Theodor Foscalina • Ion Sălceanu • Ștefan Ionescu-Valbudea • Alexandru Săvulescu • Paul Petric • Gheorghe Mandrea • Johann Nepomuk Schönberg
Indici: P - Pictură / S - Sculptură / A - Arhitectură. Medalii: 1 / 2 / 3 -- Exemplu: P2 - Medalia de clasa a II-a la Secția de Pictură
Lista este în curs de completare. Vă rugăm să ajutați la întregirea ei.